România traversează un proces amplu de modernizare, după ce Uniunea Europeană (UE) și Guvernul au decis să pună la dispoziție miliarde de euro pentru renovarea clădirilor. Acest lucru este un semnal pozitiv atât pentru românii care își modernizează locuințele, cât și pentru companiile care vor obține contractele de construcție.
Modernizarea clădirilor din România se desfășoară pe două planuri: unul pentru clădirile publice și al doilea pentru clădirile cetățenilor.
Legea privind performanța energetică a clădirilor a devenit o necesitate, deoarece va ajuta primăriile, care își propun să renoveze clădirile publice, și dezvoltatorii imobiliari să fie în conformitate cu standardele nZEB adoptate la nivel european. Legea are rolul de a adapta legislația națională la standardele europene și de a respecta prevederile Directivei Revizuite privind Performanța Energetică a Clădirilor, adoptată în aprilie 2024. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (Pl-x 170/2024), inițiat de parlamentari din PNL, PSD, UDMR și Minorități, a fost adoptat de Camera Deputaților și trimis către promulgare pe 26 iunie 2024.
Oana Ozmen, deputată PNL, a arătat că noua lege are rolul de a simplifica modernizarea clădirilor publice, deoarece ajută atât primăriile, cât și dezvoltatorii imobiliari care fac aceste lucrări.
„Prin actualizarea definiției „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero”, a fost eliminată obligativitatea de a face dovada de racordare la sursă (30km), care punea în dificultate primăriile care își propuneau să renoveze clădiri publice (ex.: școli, grădinițe), precum și pe cei care voiau să dezvolte proiecte imobiliare”, a transmis deputata Oana Ozmen.
Noua lege va permite ca racordarea să se facă la o sursă aflată în apropiere. Totodată, proiectul introduce raportul privind cerințele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, denumit raport de conformare nZEB, care este elaborat de către un auditor energetic pentru clădiri gradul I, potrivit metodologiei de calcul a performanței energetice a clădirilor pentru care se va solicita autorizație de construire începând cu 2026.
Oana Ozmen: „Legea NU interzice centralele termice pe gaze”
În spațiul public au apărut mai multe dezinformări care au fost contrazise inclusiv de Comisia Europeană. Oana Ozmen a explicat că nici noua lege, nici directivele europene nu interzic centralele termice pe gaze pe care le au românii în case.
Modernizarea clădirilor la standardele europene nu implică modificări care să limiteze accesul românilor la centralele pe gaze.
„Proiectul nu interzice centralele termice pe gaze. Sistemele alternative de încălzire erau prevăzute și în forma precedentă a proiectului de lege, iar noua lege doar completează gama de alternative, care sunt recomandate pentru atingerea țintelor climatice în 2040”, a declarat Oana Ozmen.
România are suficiente resurse de gaze și este în interesul țării noastre să folosim aceste resurse. Nicio lege din România și niciuna din UE nu va afecta locuințele românilor. Comisia Europeană a arătat că legislația europeană are doar rolul de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor, de a crește confortul locuințelor și de a reduce facturile la energie și gaze. O locuință modernă și izolată termic va avea un consum mai mic de gaze, ceea ce nu este decât motiv de bucurie pentru români. În acest sens, UE pune la dispoziție miliarde de euro pentru locuințele românilor.
„Nicio autoritate nu a primit vreo competență de control în plus care să îi permită să verifice și să oblige proprietarii din România să renunțe la centralele de apartament. Proiectul de lege adoptat nu instituie obligația față de proprietarii din România să scoată din apartamente centralele”, a declarat Oana Ozmen.
Standardele UE, pentru o viață mai bună a cetățenilor
Standardele pe care Uniunea Europeană le adoptă au rolul de a îmbunătăți viața cetățenilor. UE a adoptat, în aprilie 2024, Directiva privind performanța energetică a clădirilor, care stabilește cadrul pentru ca statele membre să reducă emisiile și consumul de energie în clădirile din întreaga UE, de la locuințe și locuri de muncă la școli, spitale și alte clădiri publice. Această directivă trebuie să reducă poluarea și să ajute mediul înconjurător, dar mai ales să reducă cheltuielile cu clădirile.
Documentul precizează că toate clădirile noi vor trebui să aibă emisii zero începând din 2030. Pentru clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice, termenul este 2028.
Statele membre își vor adopta propria strategie națională pentru a reduce consumul mediu de energie primară al clădirilor rezidențiale cu 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035. Pentru clădirile nerezidențiale, acestea vor trebui să renoveze 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2030 și 26% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2033. Clădirile istorice sau casele de vacanță vor putea fi exceptate de la aceste obligații.
Toate aceste schimbări vor fi finanțate din fonduri europene, pe care Comisia Europeană le pune deja la dispoziția statelor membre. De asemenea, vor fi folosite inclusiv fonduri guvernamentale, deoarece guvernele vor trebui să aloce fonduri pentru tranziția verde.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
