Skip to content
Societate

Cum se poate autodesființa Secţia Specială

Secţia pentru investigarea infracţiunilor în Justiţie, mai cunoscută ca Secţia Specială, va funcţiona cu doar şapte procurori, după ce miercuri Curtea Supremă a decis pensionarea procuroarei Zarafina Puiu, iar corpul magistraţilor pare a boicota în masă funcţiile în acestă instituţie.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor în Justiţie (SIIJ) va trebui să funcţioneze cu doar şapte procurori. Asta după ce miercuri, Curtea Supremă a respins cererea procuroarei Zarafina Puiu de menţinere în funcţia de magistrat. Mai mult, pentru cele şapte posturi de procuror în cadrul Secţiei Speciale scoase la concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a înscris doar un singur magistrat.

„În mod cert vorbim despre o structură în care magistraţii nu au încredere. La modul în care este gândită acum, ca să ne referim la doar unul dintre aspecte, se încalcă în mod evident principiul separării carierelor. Cum este posibil ca Secţia pentru judecători din CSM să fie cea care numeşte procurorii în cadrul Secţiei Speciale? În momentul în care a fost înfiinţată această Secţie au fost şi oameni foarte serioşi care au vrut să lucreze aici însă au fost respinşi. Şi în contextul în care vezi că astfel de profesionişti, procurori care îndeplinesc condiţiile pentru a ocupa o astfel de funcţie, mă refer la independenţă şi imparţialitate, sunt respinşi, te gândeşti că este ceva în neregulă cu această structură. Acesta este motivul pentru care procuroii refuză în acest moment să mai participe la aceste concursuri”, a explicat pentru adevărul.ro un fost procuror.

De altfel, judecătorul CSM Bogdan Mateescu a declarat recent într-un interviu că nu poate exista vreo îndoială cu privire la abuzurile comise de acest parchet. „În scurta sa existenţa, SIIJ însăşi a săvârşit cel puţin o fapta care poate fi calificată drept un abuz în sensul atât de rostit în ultima vreme: a luat o măsură preventivă restrictivă de libertate, cu anumite interdicţii (nemaiîntâlnite vreodată), împotriva unui magistrat român fără a există nicio probă, absolut necesară în procedura, fără a se înţelege măcar relevanţă penală a unor fapte, iar asta nu o spun eu, a spus-o instanţa supremă în mod definitiv. Mă refer exact la cazul Kovesi şi doar la chestiunea măsurii preventive, definitiv tranşată”, a declarat magistratul pentru Ziare.com.

Declaraţiile acestuia vin în contextul în care CSM a declanşat pe 15 octombrie concursul pentru numirea a şapte procurori cu funcţii de execuţie în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). Termenul limită de înscriere a fost stabilit pentru luni, 28 octombrie, timp în care şi-a depus candidatura un singur procuror, potrivit G4media. Singurul procuror care şi-a manifestat interesul pentru a lucra la Secţia Specială este Mariana Ivaniuc, în vârstă de 64 de ani, de la Parchetul Curţii de Apel Timişoara.

Curtea Supremă a pensionat unul din cei cinci procurori ai Secţiei

Şi peste toate acestea, miercuri, Curtea Supremă a respins cererea procuroarei Zarafina Puiu, în vârstă de 65 de ani, de menţinere în funcţia de magistrat. Decizia instanţei este definitivă şi ea vine după ce Curtea de Apel Bucureşti, printr-o decizie controversată o menţinuse în funcţie. Secţia pentru procurori a CSM îi refuzase acesteia în luna iunie cererea de menţinere în funcţie însă hotărârea a fost atacată la Curtea de Apel, care i-a dat dreptate magistratului. Trebuie subliniat că instanţa s-a pronunţat în acestă speţă înainte ca procurorii CSM să motiveze decizia.

Procuroarea Zarafina Puiu a venit în această primăvară la Secţia Specială, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, parchetul de unde a venit şi Adina Florea. Printre dosarele instrumentate la Secţia specială de procurorul Zarafina Puiu se numără şi cel în care şeful DNA Constanţa, magistratul Andrei Bodean, cel care a intrumentat mai multe dosare ce i-au vizat pe Nicuşor Constantinescu sau Radu Mazăre. Acum, după pensionarea Zarafinei Puiu, Secţia Specială va funcţiona cu doar şapte procurori: Adina Florea, cea a cărei numire în fruntea SIIJ este contestată de majoritatea magistraţilor din cadrul CSM, Nicolae Marin, fostul şef al DNA Piteşti, actualmente şeful interimar al instituţiei, Mihaiela Iorga Moraru, fostă procuroare DNA şi care s-a ocupat de cazul adopţiei micuţei Sorina, şi procurorul Sorin Eugen Iaşinovschi. Ultimul dintre aceştia, a cerut la finalul lunii martie transferul la unul din parchetele militare din ţară, însă solicitarea sa a fost respinsă. Alţi trei procurori au fost numiţi în cadrul SIIJ în urmă cu două săptămâni, după ce CSM a validat rezultatele concursului desfăşurat în lunile aprilie –iunie.

Incertitudinea existenţei Secţiei Speciale  

Pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene există mai multe sesizări făcute de instanţele din România cu privire la posibilitatea ca înfiinţarea Secţiei Speciale să contravină dreptului comunitar. O decizie a CJUE ar conduce în mod automat la desfiinţarea acestui parchet. Continuitatea existenţei SIIJ este pusă la îndoială şi de criticile vehemente venite din partea organismelor europene, ultimul raport MCV cerând desfiinţarea structurii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *