Apele Române au anunțat că inundațiile devastatoare de la Galați s-au produs în urma ruperii a două baraje „administrate de terți”. Nimeni nu a dat explicații în legătură cu prevederile legislative care stabilesc foarte clar ce trebuie să facă atât administratorii acestor baraje, cât și Apele Române, pentru a nu se ajunge la dezastre precum cel actual.
Curtea de Conturi a arătat, în mai multe rapoarte, din 2017 până anul trecut, că o astfel de tragedie s-ar putea produce oricând, în mai multe locuri din țară, tocmai pentru că nu se fac verificările necesare și Administrația Națională Apele Române nu are suficienți specialiști. În schimb, de fiecare dată când au apărut rapoartele Curții de Conturi a venit și câte o dezmințire de la Apele Române. Ceea ce se vede astăzi este doar rezultatul ultimului raport al Curții de Conturi, dar se mai poate repeta tragedia și pe alte 200 de baraje administrate necorespunzător tot de „terți”.
În urma ploilor torențiale de vineri, Administrația Națională Apele Române a anunțat, scurt, că „două baraje piscicole administrate de terți au cedat”, în județul Galați. Până acum sunt cinci morți, zeci de răniți și 5.400 de case distruse. Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat, ieri, că peste 20.000 de locuitori din 24 de comune suferă din cauza inundațiilor.
Reprezentanții ANAR nu au spus cine trebuia să se asigure că acele baraje nu se vor rupe, în caz de ploi abundente, dar pentru astfel de situații există legislație care prevede clar cine și ce trebuie să facă. Există Legea nr.466 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.244/2000 privind siguranţa barajelor, care prevede că aceste baraje se împart în patru categorii: A. baraj de importanţă excepţională; B. baraj de importanţă deosebită; C. baraj de importanţă normală; D. baraj de importanţă redusă.
Barajele piscicole care s-au rupt acum, în județul Galați, fac parte din ultima categorie, pentru care legea specifică și ce trebuie să facă Apele Române, dacă acele baraje prezintă riscuri: „un baraj cu risc sporit este un baraj care este declarat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ca fiind cu potenţial crescut privind consecinţele produse asupra populaţiei, proprietăţii şi mediului, în cazul cedării”, se specifică în lege. Conform prevederilor legii, Ministerul Mediului, prin Apele Române, ar fi trebuit să aibă o evidență a tuturor barajelor cu risc sporit de distrugere a localităților și a câmpurilor agricole, dar și să intervină pentru înlăturarea riscurilor.
În aceeași lege este definită expertiza tehnică pentru siguranța barajelor. Un expert tehnic sau specialist verificator de proiecte trebuie să fie atestat de Ministerul Lucrărilor Publice pentru construcţii hidrotehnice şi amenajări hidrotehnice, pentru siguranţa în exploatare, fiecare expert fiind certificat/avizat de Ministerul Mediului pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor.
Legea mai spune că: „În scopul protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate majora categoria de importanţă a unui baraj faţă de cea declarată de deţinător şi îl poate declara cu risc sporit. „Lista cuprinzând barajele cu risc sporit şi cele cu categorie de importanţă majoră se aprobă prin ordin al conducătorului acestei autorităţi” – ceea ce presupune că Apele Române ar trebui să verifice permanent starea fiecărui baraj și să ia măsuri pentru prevenirea dezastrelor.
În cazul celor două baraje piscicole care s-au rupt în județul Galați, Apele Române aveau de îndeplinit mai multe obligații, conform legii, în caz de creștere a precipitațiilor, când crește și riscul de producere a viiturilor devastatoare. Legea a fost completată, în 2003, prin Ordinul nr. 105 din 22 aprilie 2003, publicat în MO nr. 346 din 21 mai 2003, cu o listă de Instrucțiuni de organizare și funcționare a comisiilor de avizare a documentațiilor de evaluare a stării de siguranță în exploatare a barajelor, din 22 aprilie 2003.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
