Invitat în emisiunea Puterea Știrilor, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte PEE, a dezvăluit cum se vede în Parlamentul European ascensiunea partidelor extremiste din Europa. „Grupurile politice extremiste, anti-europene nu au niciun cuvânt de spus în Parlamentul European. Aceste grupuri sunt gălăgioase, câteodată agresive și nepoliticoase, dar nu influențează deciziile noastre”, a susținut europarlamentarul PNL.
Siegfried Mureșan s-a declarat încrezător în succesul partidelor proeuropene la alegerile de anul viitor. „Sunt convins că și în următorii 5 ani Parlamentul European va fi condus de grupurile pro-europene”, a precizat vicepreședintele PPE.
„Peste tot unde partidele extremiste au avut câștig de cauză în trecut, la final a fost rău pentru oameni, indiferent dacă a fost partidul de extremă stânga al premierului Tsipras în Grecia sau dacă a fost partidul care a solicitat ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Deci, soluțiile pe care le-au propus și deciziile pe care le-au luat la finalul zilei au fost rele pentru oameni. Sper ca în România oamenii să înțeleagă acest lucru înainte de a trece prin trauma de a avea o creștere a acestui partid. Peste tot unde oamenii au crezut în ei le-a părut după aceea rău. Sper că noi vom fi mai înțelepți înainte și că nu le vom da câștig de cauză la un rând de alegeri pentru a ne părea rău după aceea, fiindcă sigur ne-ar părea rău. La nivel european, au existat state în care partidele anti-europene au crescut și au scăzut apoi, și-au pierdut credibilitatea.
Există state în care au crescut în trecutul recent și încă nu au apucat să scadă, dar sunt convins că vor scădea, la fel cum sunt convins că vor scădea și în România. Cum sunt văzuți în ansamblu? În momentul de față, în Parlamentul European, partidele proeuropene de centru-dreapta, de centru și de centru-stânga cooperează, conduc, decid. Cel mai mare grup politic în Parlamentul European este grupul nostru politic, Partidul Popular European, pro-european de centru-dreapta. Cooperăm cu grupul social-democraților, care este un grup de centru-stânga, dar tot proeuropean, cu grupul de centru, Renew, care este tot un grup proeuropean și câteodată și cu Verzii, când aceștia doresc să coopereze cu noi, câteodată sunt partea majorității, câteodată nu. Grupurile politice extremiste, anti-europene nu au niciun cuvânt de spus. Aceste grupuri sunt gălăgioase, câteodată agresive și nepoliticoase, dar nu influențează deciziile noastre și sunt convins că și în următorii 5 ani Parlamentul European va fi condus de grupurile pro-europene”, a declarat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, la Puterea Știrilor.
Ascensiunea extremei drepte și a naționalismului în Europa
Victoriile electorale înregistrate în 2022, în Europa, de partide naționaliste și de extremă dreaptă nu fac decât să confirme ascensiunea acestor mișcări în ultimii 20 de ani, spun experții, iar formațiunile „tradiționale” au partea lor de vină.
Redenumite, poate re-„brand”-uite în 2022, formațiunile naționaliste și de extremă dreaptă își făcuseră loc în politica europeană înainte de pandemie și înainte de criza economică.
Acum însă, culeg roade importante, după peste doi ani de pandemie și pe fondul problemelor economice, în aproape toate țările europene în care au avut loc alegeri în 2022. Sondajele Politico arată evoluția lor față de alegerile anterioare.
Italia
Partidul cu rădăcini neo-fasciste Fratelli d’Italia a câștigat cele mai multe voturi la alegerile din 25 septembrie, din Italia – 26,2% din voturi, față de 4,4% în 2018. (Fratelli d’Italia a profitat nu doar de succesul naționalismului, ci și, parțial, de scăderea Ligii – partidul liderului radical Matteo Salvini (2022: 8,9% față de 17,4 în 2018).
Suedia
Partidul de extremă-dreapta „Democrații Suediei”, cu rădăcini neo-fasciste, s-a clasat pe locul doi în alegerile din 11 septembrie. A obținut 20,2% față de 17,5% în 2018. Au loc negocieri pentru formarea unei coaliții de guvernare în care formațiunea populistă și anti-imigrație „Democrații Suediei” are cele mai multe mandate.
Franța
Rassemblement National (partidul de extremă dreapta condus de Marine Le Pen) a obținut, în iunie 2022, 17,3% din voturi, față de 8,8% în 2017 (89 de mandate, față de 8 cu cinci ani înainte).
Bulgaria
Partidul de extremă dreaptă Renașterea a obținut, după alegerile anticipate din 2 octombrie, 10,2% din voturi, dublu față de procentul obținut în urmă cu un an (4,9%), în noiembrie 2021.
Acestea sunt cele mai recente rezultate electorale europene, dar, în aprilie, premierul Ungariei, Victor Orbán reușea, în ciuda așteptărilor, să își sporească chiar majoritatea din Parlament, de la 49,3% în 2018 pentru partidul său Fidesz, la 53,1%.
Câteva luni mai târziu, declarațiile lui de la Băile Tușnad erau descrise frecvent, în Europa, drept rasiste.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
