Fondurile de administrate a pensiilor private au capacitatea de a face plăți unice pentru toți contribuabilii care ajung la limita de vârstă pentru a ieși din câmpul muncii, chiar în momentul de vârf al pensionarilor, a dat asigurări Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), luni, într-o conferință de presă privind proiectul legeii de plată a pensiilor private. Astfel, subliniază oficialul de decizia de a limita la 25% din contul de pensie privată care poate fi retrasă într-o tranșă, pentru conturile de peste 15.372, echivalentul a 12 indemnizații sociale, nu a fost determinată de lipsa de lichiditate a fondurilor, ci de încercarea statului de a ajunge la un un echilibru între nevoile intempestive la momentul pensionării și asigurarea calității vieții pe termen mediu.
Actualul proiectul legii de plată a pensiilor private, aflat în primă lectură pe masa ședinței de Guvern de vineri și care a declanșat numeroase reacții pubblice de la publicarea în transnparență decizională, a foste detaliat, luni, de oficialii Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili. Consultările publice ar urma să fie continuate săptămâna aceasta.
Potrivit reprezentanților APAPR, legea trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008, iar actualele norme de plată sunt tranzitorii. Radu Crăciun a precizat că proiectul, odată adoptat de Guvern, trebuie să își finalizeze traseul legislativ în cele două camere ale Parlamentului, urmând ca, după publicarea în Monitorul Oficial, să mai fie un răgaz de 12 luni pentru elaborarea normelor de aplicare.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), potrivit datelor oficiale ale APAPR, în perioada 2008 – 2024.
De ce s-a impus limita de 25%
Principalele nemulțumiri exprimate public au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare.
Mai exact, cei care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale trebuie să opteze dacă vor pe loc 25% din valoare și restul eșalonat sau direct eșalonată pe o perioadă calculată în funcție de mai mulți coeficienți.
„Alegerea procentului de 25% nu este legată de putința sau neputința fondurilor de a face plăți. Mai ales că, încă o dată, plățile nu le vor face fondurile de pensii, le vor face fondurile de plată? Deci, din fondurile private de pensie oricum pleacă toți banii. Deci și dacă era 25% sau 30% sau 50%, toată suma pleca către fondurile de plată. Deci, pentru noi nu era nicio nicio diferență”, a declarat Radu Crăciun.
Președintele APAPR crede, fără să fi fot implicați în gândirea legii, că decizia de a propune pragul de 25% este legată de încercarea de a obține un echilibru între nevoile interpestive pe care oamenii pot să le iau în momentul în care ies la pensie și asigurarea unui echilibru pe termen mediu, măcar a calității vieții.
„Iarăși aici pot de asemenea să presupun e o presupunere, pentru că v-am spus, n-am fost implicați în gândirea legii, dar sigur, noi, ca asociație profesională, ne uităm foarte mult în Europa. Administratorii care administrează bani în România administrează în multe alte țări europene și putem observa că practic acest 25% nu este foarte diferit de ceea ce observăm că se practică în în alte țări, sigur, cu variații în unele țări e 20%, în altele 30%, în altele este 15%, dar cam pe aici se găsesc și din informațiile pe care le am, cred că există doar trei țări care nu au această prevedere de retragere parțială, în Europa. În schimb, dacă ne uităm la țările similare nouă, care au pilonul unu, pilonul 2, pilonul 3, adică gen Polonia, Croația, Bulgaria și așa mai departe, nici una nu are posibilitatea. aceste retrageri de sumă unică, toate practică acest procent, așa cum spuneam, plus-minus, care să le permită oamenilor să-și retragă o bucățică din din sumă la început”, a explicat Radu Crăciun.
Contribuțiile, mai mari decât plățile
„Nu este absolut nicio problemă. Practic, și în situația actuală și în situația noi, legea plății pensiilor, plățile vor fi unice în continuare, doar că în acel moment plata unică va fi făcută către acest fond de plată. Fondurile de pensii nu doar că sunt foarte lichide, dar sumele care intră în fondurile de pensii private sunt cu mult mai mari, cel puțin deocamdată, decât plățile care se fac”, a explicat Radu Crăciun la întrebarea Gândul.
De exemplu, spune președintele APAPR, anul acesta sunt aștetate să intre probabil contribuții de aproximativ 22 de miliarde de lei, în timp de plățile de anul acesta sunt de doar 2 miliarde de lei.
„Dar chiar și în viitor aș spune că șansele mari sunt ca și în continuare plățile să se facă mai degrabă din intrări, fără să fie nevoie de vânzarea unor unor active pe care le avem, active care oricum, dacă ne uitaăm la titlurile de stat sunt foarte lichide și ar putea fi vândute fără nicio problemă. Deci nu există nicio presiune care să pună probleme din punct de vedere al lichidății fondurilor de pensii”, a explicat Radu Crăciun la întrebarea Gândul.
Potrivit președintelui APAPR, vârful de plată, adică momentul în care se estimează că se vor pensiona un număr maxim de contribuabili, este așteptatat peste 10 – 15 ani.
Potrivit APAPR, în luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:
- cca. 4.2 mld. RON plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
- cca. 890 mil. RON plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.
Informați cu o jumătate de an înainte de pensie
Dacă legea va trece în actuala formă, aceasta prevede obligația administratorilor de a-și preveni clienții că se apropie pensionarea și trebuie să își aleagă un fond de plată. La rândul lor, fondurile de plată urmează să fie înființate după adoptarea legii și a normelor de aplicare.
„Sigur, primul pas este că să aflăm care va fi forma finală a legii, pentru a ști exact cum funcționăm. Pe de altă parte, în forma actuală prevede că administratorii de fonduri private vor trebui să anunțe persoanele care se pensionează, cu șase luni înainte, pentru a decide ce fac mai departe. Vreau să o accentuez faptul că ele nu vor fi obligate să plece din fondul de pensii private. Dacă doresc, pot să rămână în continuare fondul de pensii private sau dacă optează pentru un fond de plată, vor putea să aleagă un fond de plată”, a precizat Radu Crăciun.
Plată programată sau pensie viageră
Astfel, contribuabilii vor putea cerceta piața pentru a alege fondul de plată potrivit pentru opțiunile lor de încasare a pensiei și vor putea încehia un contract care va intra in vigoare la intrarea la pensie.
Cei ai căror contul sunt echivalentul a 12 indemnizații sociale vor putea primi banii direct de la fondurile de pensii dacă optează pentru plata unică.
Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică, dat fiind că la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)
Dacă vor să primească banii eșalonat, ei vor încasa luna indemnizația socială la nivel la care este în plată la momentul încasării. În acest caz plățile eșalonate de fac pe maximum 12 luni.
Pentru sumele de peste 15.372 de lei (nivelul actual), contribuabilii pot opta sau nu pentru o primă plată de 25%, și între retragerea programată sau pensie viageră.
Nu există o limită superioară a pensiei, dar aceasta nu poate fi împărțită în mai puțin de 120 de tranșe, adică 10 ani.
Potrivit lui Crăciun, intervalul de 10 ani trebuie văzut în contextul speranței de viață la pensionare, nu la naștere, care este mai redusă pentru că ia în calcul și mortalitatea infantilă. La pensionare, sperața de viață de este 14 ani la bărbați și 18 an la femei.
Teroretic, dacă suma este până la 153.720 lei (1.281 lei x 12 luni x 10 ani) contribuabilul poate primi 1.281 lei timp de câte luni adjunge pensia, iar ultima lună se ajustează pentru randament.
De exemplu, contul unei persoane care a contribuit constant timp de 18 ani a strâns în media aproximtaiv 50.000 de lei în cont.
Dacă îi încasează pe toți eșalonat, înseamnă primește pensie din Pilonul 2 timp de 39 de luni, adica 3,2 ani (50.000 lei / 1.281 lei).
Pe de altă parte, indemnizația socială de ajustează, teoretic, în fiecare an, astfel, perioada de încasare este prin urmare redusă.
Concret, dacă indemnizația crește cu 100 de lei, la 1.381 lei,în anul următor celui în care un contribuabil a luat o pensie de 1.281 lei, atunci contul lui fix va ajunge pentru 35,2 luni de pensie, adică 2,9 ani.
Perioada rămasă în plată va fi anunțată anual contribuabilului de către admnistratorul fondului său.
Dacă suma este peste 153.720 lei, contribuabilul poate alege ce plată lunară dorește, fără limită superioară, cu condiția ca perioada de plată să nu scadă sub 10 ani.
De exemplu, la un cont de 154.000 de lei, suma lunară este, teoretic, de 1.283 de lei, timp de 10 ani, iar ultima lună de ajustează pentru randament. Cu alte cuvinte aici ar intra banii adăudați de fondul de plată prin investițiile cu risc redus, pe care le poate face cu banii din contul de plată al pensionarului.
La acest tip de retragere, programată, banii nedistribuiți – în cazul decesului pensionarului – se moștenesc, iar moștenitorii au posibilitatea de a-i retrage de toți dintr-o dată.
În acest caz, după epuizarea fondurilor nu se mai face nicio plată.
Alta e situația dacă pensionarul alege pensia viageră, adică pe toată durată a vieții.
Valoarea pensiei este calculată actuarial, adică pe baza unor proiecții complexe legată de durata vieții și alte probabilități.
Avantajul acestei opțiuni este că se plătește indiferent de cât trăielte contribuabilul, chiar și după epuizarea fondului propriu.
Dezavantajul este că, dacă moare subit, primește mai puțini bani decât a virat, iar moștenitorii nu mai au dreptul la niciun ban din fonduile neutilizate.
De exemplu, dacă un pensionar cu un cont de 200.000 de lei alege retragerea programată, pe 10 ani, primeste, teoretic 1.666 lei pe lună. Dacă moare după 5 ani, moștenitorii primesc suma rămasă, teorectic 100.000 de lei.
Dacă alege o pensie viageră, calculată la 1.500 de lei lunar, el ar putea consuma fondul în 133,3 luni, adică 11,1 ani.
În cazul în care trăiește încă 30 de de anu după pensie, el câștigă aproape 20 de ani de pensie peste fondul lui.
Dacă moare după cinci ani, banii din contul lui pe 6,1 ani nu mai merg la moștenitori, ci rămân în fondul de plată.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
