Liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, susţine că mai mulţi membri AUR din Republica Moldova l-au susţinut la alegerile prezidenţiale pe candidatul socialiştilor Alexandr Stoianoglo. Muraru susține că acest episod este o dovadă suplimentară că AUR ar servi, de fapt, interese străine, care nu coincid cu cele ale României și Moldovei.
Aceasta nu este însă prima dată când AUR este acuzat de implicare în acțiuni care aparent sprijină interese externe. În mai multe rânduri, liderii AUR, atât din România, cât și din Republica Moldova, au fost criticați pentru poziții și acțiuni care alimentează suspiciunile de afiliere cu interese care par să nu fie strict românești. Să analizăm câteva episoade care au stârnit controverse și au amplificat această percepție.
Poziția ambiguă față de NATO și UE
Una dintre cele mai mari surse de îngrijorare a fost poziționarea ambivalentă a AUR față de NATO și Uniunea Europeană. În repetate rânduri, lideri ai AUR au promovat mesaje critice la adresa UE și NATO, instituții de care România și-a legat strategia de securitate națională și dezvoltarea economică. De exemplu, în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din România din 2020, anumite figuri asociate cu AUR au promovat ideea că România ar trebui să își regândească poziția în raport cu NATO, sugerând necesitatea unei orientări mai „suverane” și criticând ceea ce au numit „supunerea” față de directivele europene.
Această retorică a fost primită cu scepticism, mai ales în contextul în care o parte dintre statele din estul Europei sunt supuse unei presiuni constante din partea Rusiei, care încearcă să submineze unitatea blocului european și influența NATO în regiune. În acest context, apelurile la „suveranitate” și „independență” față de UE și NATO pot fi interpretate ca o apropiere de discursul Kremlinului, care încearcă să promoveze aceste idei pentru a destabiliza unitatea occidentală.
Colaborarea cu organizații și figuri politice pro-ruse în Republica Moldova
Un alt episod controversat în care AUR a fost implicat a fost asocierea unor membri ai partidului cu organizații sau figuri politice pro-ruse din Republica Moldova. Republica Moldova, o țară care se află într-o luptă continuă pentru alegerea unei direcții între Vest și Est, are numeroși actori politici care promovează interesele Rusiei în regiune. Unele declarații ale reprezentanților AUR din Moldova au sugerat o deschidere pentru colaborare cu forțe politice care sprijină o orientare mai degrabă pro-rusă.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova este cunoscut pentru orientarea sa pro-rusă și sprijinul oferit de Kremlin. Acest partid susține menținerea influenței rusești în Moldova, promovând valori conservatoare și o retorică anti-occidentală. Deși nu există dovezi directe ale unei colaborări oficiale între AUR și PSRM, s-au observat anumite convergențe de interese și discursuri similare în anumite contexte politice. AUR a sprijinit, în mod indirect, cauzele sociale promovate de PSRM în chestiuni legate de conservatorism și opoziția față de influențele vestice.
De asemenea, promovarea unei retorici care sugerează reunirea Moldovei cu România a fost percepută ca o tactică menită să alimenteze tensiuni, mai degrabă decât o inițiativă diplomatică serioasă. Deși reunirea este un subiect sensibil pentru cetățenii ambelor țări, folosirea sa retorică într-un context politic instabil poate fi văzută ca o tentativă de manipulare a sentimentului național, având ca rezultat o divizare și mai accentuată a societății moldovenești.
Participarea la proteste și retorica anti-guvernamentală cu accente populiste
AUR s-a remarcat prin organizarea și participarea la proteste împotriva guvernului în România, mai ales în timpul pandemiei de COVID, dar și ulterior, folosind adesea un limbaj puternic anti-guvernamental și anti-sistem. Deși criticile față de guvern sunt firești într-o democrație, mesajele AUR au fost, uneori, extrem de polarizante, creând tensiuni între diferite categorii sociale. În anumite cazuri, retorica populistă a AUR a părut a prelua elemente din discursul unor mișcări similare din alte țări, mișcări care, în multe cazuri, au fost suspectate de legături cu strategii de influență rusească.
În perioada pandemiei de COVID-19, AUR s-a numărat printre vocile care au criticat măsurile de sănătate publică și au promovat neîncrederea în campania de vaccinare. În acest context, AUR a adoptat un discurs similar cu cel al unor mișcări anti-vaccin din Europa de Est, discursuri care au fost adesea amplificate de campanii de dezinformare asociate cu influența rusă. Această abordare a contribuit la sporirea scepticismului față de autorități și măsurile de siguranță, creând o divizare în societate și amplificând o criză deja existentă.
Această retorică populistă, combinată cu mesajele ambigue privind integrarea europeană, creează un teren fertil pentru divizare internă, similar tacticilor folosite în alte țări din Europa de Est, unde protestele anti-sistem au fost sprijinite de propagandă pro-rusă pentru a slăbi încrederea în instituțiile democratice.
În concluzie, acuzațiile că AUR ar sprijini interese străine României și Moldovei sunt alimentate de o serie de acțiuni și declarații ale membrilor partidului, care au provocat atât critici, cât și îngrijorări. În contextul unei Europe de Est vulnerabile la influențele externe, orice mișcare politică care pare să submineze unitatea națională și occidentală poate ridica suspiciuni. Retorica naționalistă și pozițiile populiste ale AUR pot expune România și Republica Moldova unor riscuri strategice majore, în special în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
