Skip to content
Sănătate

Cum tratăm corect răcelile şi cât de periculoase pot fi antibioticele

Facebook

Societatea Română de Rinologie şi Societatea Naţională de Medicina Familiei lansează campania „WAAW! Tot ce nu ştiai despre antibiotice şi cum să tratezi corect o răceală comună”, cu scopul de a oferi informaţii educaţionale despre tratarea corectă a răcelii în sezonul rece.

Sezonul rece este în toi şi vedem o explozie a cazurilor de viroze atât la adulţi, cât şi la copii. În România încă ne confruntăm deseori cu pacienţi care vin în cabinete sau la farmacie pentru a cere antibiotice pentru a trata simple răceli sau dureri în gât. Este important să creştem gradul de educaţie, pentru a avea arme să tratăm infecţii mai grave care chiar au nevoie de antimicrobiene”, a declarat Dina Mergeani, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.

Potrivit secretarului general al Societăţii Române de Rinologie, Codruţ Sarafoleanu, infecţiile căilor aeriene superioare (nas, sinusuri, faringe, laringe, ureche) sunt responsabile de o mare parte a consumului nejustificat de antibiotice.

Cei mai mulţi pacienţi nu au nevoie de antibiotice, ci doar de medicaţie simptomatică (antitermice, antiinflamatoare, descongestionante nazale, vitamina C, etc.) pentru a se recupera. În jur de 90% din durerile în gât au o etiologie virală şi nu necesită antibiotice. Rata ridicată de prescriere a antibioticelor pentru viroze respiratorii contribuie semnificativ la creşterea rezistenţei bacteriene”, a explicat medicul.

La rândul său, preşedintele executiv al Societăţii Române de Rinologie, Vlad Budu, a afirmat că este important ca pacienţii să înţeleagă cum se pot trata corect o răceală comună sau o durere în gât, apelând de cele mai multe la tratamente simptomatice.

Campania pe care o lansăm azi îşi propune să aducă în atenţie obiceiurile de consum de antibiotice şi să educe cu privire la rolul acestora şi al altor medicamente în tratarea infecţiile căilor respiratorii superioare”, a precizat Budu.

Un nou studiu global lansat în timpul Săptămânii Mondiale de Conştientizare a Antibioticelor (WAAW, 18 – 24 noiembrie) arată o dependenţă ridicată de antibiotice pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, cum ar fi durerile în gât.

Antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri în gât şi pentru majoritatea cazurilor de răceală comună, însă, cu toate acestea, aproximativ 50% dintre românii de 25 – 34 de ani cred că antibioticele sunt eficiente pentru răceli şi dureri în gât.

Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistenţa antimicrobiană, aceasta fiind a treia cauză de deces la nivel mondial. Studiul Sore Throat & Antibiotic Resistance (STAR), iniţiat de Parteneriatul Global pentru Infecţii Respiratorii (GRIP) cu sprijinul Reckitt, realizat în mai 2022 şi dat publicităţii în această săptămână, dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice pentru o durere în gât, se arată în comunicat, scrie agerpres.ro.

Cercetarea, realizată pe 12.000 de persoane din întreaga lume, arată că în ultimele şase luni cele mai întâlnite simptome cu care s-au confruntat respondenţii au fost durerea în gât, strănutul, nasul înfundat şi rinoreea. Mulţi români încă folosesc antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât şi nu au încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice.

Potrivit studiului, 49% dintre respondenţi cred că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât.

Totodată, 36% consideră că nu au suficiente cunoştinţe pentru a trata bolile respiratorii fără antibiotice, iar 23% s-ar simţi anxioşi să fie trataţi pentru boli respiratorii fără antibiotice.

Mai mult de jumătate (57%) dintre cei intervievaţi cred că antibioticele ameliorează durerea, în timp ce 54% sunt de acord că antibioticele sunt eficiente pentru răceli şi gripă, iar 54% sunt de acord că ameliorează rapid simptomele.

Anual, în perioada 18 – 24 noiembrie, este marcată la nivel global săptămâna dedicată conştientizării rezistenţei antimicrobiene. Anul acesta, tema centrală a World Antimicrobial Awareness Week (WAAW) este „Împreună prevenim rezistenţa antimicrobiană”. Rezistenţa antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii şi paraziţii nu mai răspund la agenţii antimicrobieni. Ca urmare a rezistenţei la medicamente, antibioticele şi alţi agenţi antimicrobieni devin ineficienţi, iar infecţiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, a creşterii severităţii acesteia şi chiar de moarte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *