Skip to content
Opinii & Analize

Cum va arăta Uniunea Europeană după pandemie

Uniunea Europeană încearcă să se adapteze rapid și chiar din mers la provocările crizei declanșate de pandemia de coronavirus. Credibilitatea proiectului european se află astăzi amenințată mai mult ca niciodată, iar viitorul Uniunii depinde de capacitatea acesteia de a răspunde eficient în fața crizei.

Principala dificultate ține de diferențele de viziuni și de dezvoltare între statele membre care riscă să structureze Uniunea Europeană pe diferite niveluri de integrare, între un nucleu dur, o zonă intermediară și o periferie. Fondurile puse la dispoziție pentru relansarea economică influențează și ele această tendință. Cadrul Financiar Multianual pune la bătaie aproape 1000 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027, dar această sumă chiar dacă pare mare, este mică în raport cu nevoile statelor membre.

Competiția în interiorul Uniunii și Europa cu mai multe viteze

Scăderea activităților economice  în state net contribuitoare, va determina o concurență mai mare pentru fondurile venite de la Bruxelles. Domeniile prioritare de investiții – tranziția energetică, 5G, nanotehnologiile, inteligența artificială – vor favoriza statele care au deja capacități de a participa la asemenea proiecte. Aici va conta capacitatea fiecărui stat membru de a participa la agenda strategică a UE.

Clivajele dintre statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare se vor resimți mult mai puternic și s-ar putea chiar să se adâncească pe fondul scăderii fondurilor și a investițiilor în domenii prioritare. Prin urmare, soluțiile pentru dezvoltare vor rămâne în linii mari pe plan local. Va exista așadar o concurență acerbă pentru reconstrucția economică post-pandemie.

Pandemia a scos în evidență și rupturile din interiorul Uniunii, accentuate de o propagandă rusă tot mai agresivă. Populiștii eurosceptici au început să conteste tot mai vehement capacitatea Uniunii de a face față pandemiei. Discursul lor, chiar dacă are adesea rațiuni puri electorale, țintind către publicul domestic, este periculos pe termen lung deoarece poate accentua eurosceptismul până în punctul rupturii de UE, chiar dacă ea nu este neapărat dorită și nu îl avantajează pe populist. Premierul maghiar Viktor Orban reprezintă un astfel de caz. Multe state, precum Italia, s-au simțit dezamăgite în primă fază de ajutorul dat de Uniune, pregătind terenul pentru o ingerință tot mai accentuată a Chinei în Europa. De altfel, cazul italian nu a fost singular în acest sens, ajutorul chinez fiind primit cu brațele deschise de mai multe state, într-un mod aproape cinic, ținând cont de faptul că Beijingul se face responsabil din multe puncte de vedere chiar de extinderea pandemiei la nivel global.

Procesul de reconstrucție economică al Uniunii Europene, după toate probabilitățile va accentua rolul polului de putere franco-german și, din cauza diferențelor de dezvoltare ar putea duce implicit la o Europă cu mai multe viteze.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *