Skip to content
Politică

Cum va evolua datoria publică și ce planuri are Guvernul pentru marile companii de stat

Inquam Photos/Octav Ganea

Datoria publică a țării va reprezenta o mare provocare pentru guvernul condus de Florin Cîțu, mai ales după pandemia coronavirus în care România s-a împrumutat foarte mult pentru a susține economia. Guvernul va trebui să țină sub control atât datoria publică, dar și să crească investițiile în domenii esențiale.

În privința datoriei publice, pe termen mediu, guvernul estimează că aceasta nu va depăși pragul de 60% din PIB, care este un „indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro”. Adică trebuie să ne menținem sub acest prag dacă vrem să avem speranțe să adoptăm moneda europeană.

Prin această estimare, guvernul recunoaște că există momentan șansele ca România să se apropie foarte mult de pragul de 60%. Pentru a evita o creștere tot mai mare a datoriei publice, Guvernul va acorda prioritate proiectelor prin partenerial public privat (PPP).

Pentru a nu depăși acest prag se impune utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finanțare, dat fiind raportul optim cost – beneficiu ce rezultă într-o valoare sporită raportată la investiția întreprinsă prin utilizarea abilităţilor sectorului privat de a furniza infrastructură necesară la un preţ rezonabil şi, pe măsură ce sectorul public plăteşte pentru aceste servicii pe perioada de viaţă a proiectului, evitarea investiţiei iniţiale majore şi efectuarea plăţilor pentru serviciile furnizate de sectorul privat doar atunci când şi dacă serviciul este furnizat la standardele impuse”, se arată în programul de guvernare.

Astfel, multe proiecte importante pentru țară ar putea fi realizate prin investiții private. De multe ori s-a discutat pe scena politică de investiții în infrastructură prin PPP, mai ales în ceea ce privește construcția de autostrăzi. Cum va negocia guvernul și care va fi raportul dintre public și privat rămâne de văzut în următorii ani.

Guvernul exclude însă reducerile de taxe pentru muncitori, așa cum USRPLUS anunța în campania electorală. Acel proiect de „zero taxe la primii 2.230 lei”, care s-ar fi aplicat tuturor muncitorilor din România, va fi complet anulat și programul de guvernare anunță că se va face doar un studiu de impact și din 2022 va fi un program pilot, însă totul va depinde de un deficit bugetar mai mic de 3%, ceea ce pare greu de atins în următorii 2 ani.

Tot legat de mediul privat este și viitorul companiilor de stat. Ministerul Economiei, care ar urma să fie condus de Claudiu Năsui, vrea să abroge legea PSD ce împiedică momentan privatizarea marilor companii de stat.

Abrogarea legii adoptate în august 2020 care împiedică listarea companiilor de stat și adoptarea unui calendar activ de listări pe bursă pe 4 ani. Listarea la bursă a companiilor românești asigură accesul la finanțare pentru acestea, implementarea principiilor de guvernanță corporativă și transparentizează activitatea companiilor de stat”, scrie în programul de guvernare, pagina 32.

Măsurile propuse de Ministerul Economiei sunt pentru o consolidare a mediului privat și o reducere a influenței statului în economie. Guvernul ar putea să-și atragă numeroase critici dacă va începe o campanie de privatizare. Florin Cîțu va trebui să gestioneze toate nemulțumirile atât din Guvern, cât și cele ale cetățenilor. Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei vor reprezenta mari provocări pentru premierul Florin Cîțu în următorii ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *