Premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că a doua direcţie importantă la care guvernanţii lucrează este reducerea risipei din sănătate. El a precizat că a fost informat de ministrul Sănătăţii şi de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate că mai este nevoie de 14 miliarde de lei pentru ca anul în domeniul sănătăţii să fie încheiat cu bine. De asemenea, Bolojan a mai afirmat că, de la an la an, cheltuielile de personal sunt extinse, dar şi că există decontări fictive sau umflate în unităţile spitaliceşti.
“A doua direcţie importantă la care lucrăm este reducerea risipei din sistemul de sănătate. O componentă importantă de cheltuieli a statului român sunt cheltuielile pe sănătate. Nu mă refer la fondurile europene care intră în sănătate, nu mă refer la bugetele de investiţii pe care le alocă ministerul pentru reparaţii de spitale sau dotări, mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin Casa de Sănătate”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
”În urmă cu 10 ani, 2014-2015, ponderea acestor cheltuieli din veniturile curente ale statului român reprezentau 11%, acum au crescut la 14-16% Imaginaţi-vă că asta înseamnă nişte sume foarte mari, fiecare procent înseamnă sume foarte mari. De exemplu 2021 – 49 de miliarde, 2022 – 54 de miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024 – 73 de miliarde, 2025, în această vară, estimat 77 de miliarde şi la întâlnirea cu preşedintele Casei şi ministrul Sănătăţii am fost informat că avem nevoie de încă cel puţin 10 miliarde, 14 miliarde ca să putem încheia acest an, pentru că din martie nu se mai achită sumele complete către sistemul de sănătate, se achită doar partea de salarii în principal, dar la toate celelalte capitole există arierate importante. Şi deci dacă nu s-ar întâmpla nimic până la finalul anului, am ajunge la 16%”, a explicat Bolojan.
El a precizat că dacă lucrurile vor continua în acelaşi mod atunci toate sumele încasate din creşterea TVA sau din acciza la combustibil se vor duce la aceste suplimentari.
Bolojan a mai adăugat că în sănătate cheltuielile de personal sunt extinse de la an la an.
”Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România, numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări în cea mai mare parte dedicate cheltuielilor de personal şi atunci nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau să facă performanţă pentru că nu are de ce.. Gândiţi-vă că şeful de secţii dintr-un spital din România, clinic, nu îl numeşte directorul spitalului în aşa fel încât să aibă autoritate asupra lui să facă performanţă, ci îl numeşte facultatea de medicină sau universitatea. De cine credeţi că va asculta? De managerul de spital? Sau se va gândi uitându-se la ceas cum rezolvă operativ aspectele pentru a se ocupa de celelalte probleme să zicem universitare”, a transmis Bolojan.
Premierul s-a mai referit şi la faptul că spitalele autorităţilor locale nu aplică limitarea de sporuri.
”Există o limitare de sporuri care cred că este de 30%, dacă bine ţin minte, spitalele autorităţilor locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital şi introduc şi primăria sau Consiliul Judeţean în fondul de salarii şi atunci baza la care se aplică 30% este mult mai mare. Şi în felul acesta mai rezolvăm câte ceva sigur, perfect legal, dar un spor, o normare a unui personal în sănătate este pe anumite intervale şi poţi să ai, să spunem, un medic la 10-15 paturi, depinde cum îl normezi, poţi să ai un spor între 50 şi 80% şi depinde cât îl dai în oricare din aceste intervale, totul este perfect legal. Dar dacă banii îţi vin fără niciun fel de problemă, vă puteţi imagina că nimeni nu acţionează în sensul unei bune gospodăriri cât timp există un corn al abundenţei, dar nu mai există din păcate şi trebuie să spunem acest lucru”, a explicat Bolojan.
El a mai adăugat că în unele spitale cheltuielile de personal depăşesc 90% din buget.
”Gândiţi-vă că la anumite spitale costurile de personal depăşesc 90% Întreb, cu ce mai rămâne? Medicamente? Analize? Se mai poate face ceva pentru pacienţi de adevăratelea? Sau pacienţii sunt doar o formă pentru că acel spital să meargă în felul acesta. Cred că ar putea să meargă mai bine”, a afirmat Ilie Bolojan.
El a mai explicat că există decontări fictive în multe cazuri.
”Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Gândiţi-vă că aproape toate spitalele din România au consultanţi pentru a-şi îmbunătăţi ICM-ul, aşa numit, indicatorul de complexitate. Şi dacă ştii cum să întocmeşti o foaie de tratament, o foaie de observaţie cu anumite boli suplimentare care se trec acolo cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primeşti sunt mai mari. Nu pentru că eşti mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine şi optimizezi mai bine. Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta Casele trebuie să-şi facă datoria şi să verifice acest lucru, pentru că altfel părem că avem nişte spitale ultra performante, dar asta trebuie să perceapă şi românii”, a mai declarat Bolojan.
El a mai transmis că în România numărul de medicamente inovative este mai mare decât al celor generice.
”Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe şi cred că suntem una din puţinele ţări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă pentru 90% din boli exact în acelaşi fel partea de tratament. Dar sigur că dacă prescrii un medicament generic aşa în general, s-ar putea ca un congres să se organizeze la Bucureşti sau la Sofia şi nu la o distanţă mult mai mare. Şi aici trebuie să inversăm balanţa. Dar asta înseamnă că atât Ministerul Sănătăţii cât şi Casa trebuie să intervină şi să corecteze lucrurile şi cu bani mai puţini să rezolvăm în 99% din cazuri problemele legate de tratamentul pacienţilor. Sigur sunt medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, înţelegem asta. Dar asta nu trebuie să fie regulat, ci excepţii”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
