Skip to content
Opinii

Cum vrea Mugur Isărescu să supraviețuiască guvernelor 23 (Dăncilă), 24 și 25

Sssst!!! Marți, 31 iulie, între orele 16.47 și 16.49 și 30 de secunde, rata inflației a decelerat. Pe surse, BNR ne anunță că ritmul de majorare a prețurilor a fost inferior în cele 2 minute și jumătate eșantionate față de ritmurile înregistrate anterior. Ceea ce îl face încrezător pe Mugur Isărescu, deținătorul recordului mondial de guvernator de bancă centrală în funcție, că va reuși să păcălească atât și de cel de-al 23-lea premier căruia îi supraveițuiște cât și pe cel de-al 9-lea Președinte al Camerei Deputaților de după 1989. Același Mugur Isărescu care a cheltuit 1,7 miliarde de Euro din rezerva valutară pentru această ,,performanță’’.

Vestea și mai bună este că în acest moment piețele au motive de euforie care să compenseze decepția înregistrată de valutele cu politică fiscală/administrativă/monetară, dubioasă (lira turcească, rubla rusească), etc. Iar motivul de euforie este că, inclusiv în cazul în care domnul Isărescu nu va supraviețui și premierului 23 de după 1989 (Viorica Dăncilă), nimeni, dar nimeni nu îi mai poate lua recordul mondial de longevitate ca guvernator.

Sir Kenneth Dwight Vincent Venner – guvernatorul Băncii Centrale a Caraibilor de Est – deținătorul până în 2015 al recordului mondial de longevitate ca guverantor central a murit. Prin urmare nu mai este nici măcar ipotetică revenirea sa ca guvernator pentru a îl detrona pe challanger-ul său, cel care abia în 1990 și-a început mandatul de guvernator central. Sigur că mai există o diferență majoră între Venner și Isărescu în afara decalajului de un an de la cimentarea în funcție: înainte de 1989, Venner a fost Director de Finanțare și Planificare. Mugur Isărescu a fost sicofant la securitate, sub numele de Manole. Despre păstrarea legăturilor operative ale lui Manole cu foștii securiști absorbiți aidoma după 1989 în noua strucutură de informații din România, voi documenta în perioada următoare. Până atunci vă învederez că este evidentă formalizarea acestei frății de cruce pusă în operă prin încheierea a patru protocoale între BNR și SRI și voi documenta scopul real al acestor protocoale, dar mai ales instrumentele.

Decoamdată vă spun doar atât: pe perioada protocoalelor, sub supravegherea lui Manole, nu a existat vreo opreliște reală în parcarea de către cetățeni români, în conturi din Elveția, Panama, Brazilia, Dubai sau aiurea, a peste 30 de miliarde de Euro de proveniență incertă, sau, mai pe românește, bani suspicionați a fi proveniți din infracțiuni (evaziune fiscală, privatizări furate, credite externanlizate, spălare de bani). Și asta la scutul ,,supravegherii’’ din BNR, care nu are cum să nu își pună acum întrebarea: din ce bani trăiește fugara Elena Udrea, în Costa Rica, fugară care atunci când era pe val era legitimată de ,,Manole’’ prin invitarea ei în aula BNR pentru a ne vorbi despre ,,economisire-creditare’’.

Puparea de către Mugur Isărescu (cazul Udrea) în partea opusă zonei care a declanșat apologia domnului Liiceanu a reprezentat doar al doilea set de măsuri (după protecția instituțională) prin care vechiul sicofant a reușit să își asigure protecție față de cei care ar fi putut la rândul lor să nu se bazeze sută la sută pe protecția instituțională oferită.

Al treilea set de măsuri are ca punct central mistificarea discursului public. Pe scurt, prezentarea negrului drept alb și viceversa. Sintetic, domnul Mugur Isărescu și acoliții săi au aplicat permanent tactica servirii porțiilor de înțelepciune, post-factum, pentru a își acoperi inacțiunile (și acțiunile păguboase), ca titulari de politică monetară. Am susținut permanent că domnul Mugur Isărescu a fost complice al guvernelor cu politici fiscal dubioase. Dacă ar fi să caracterizez pe scurt firul roșu al politicii sale monetare aș spune doar atât: prea puțin, prea târziu. Când lucrurile (crizele la care a fost complice și pe care le-a alimentat) au devenit evidente, domnul Mugur Isărescu a găsit, mereu, același vinovat: alții. Fie că ,,alții’’ erau mai mari zilei de ieri căzuți în dizgrație după ce ,,și-au îndeplinit misiunea’’ fie, jucându-se cu dicționarul de macroeconomie, definite de Isărescu drept ,,cazuri exogene’’.

Așa se face spre exemplu că după ce la începutul lui mai 2018, precum un argat, Mugur Isărescu a fugit spre biroul lui Liviu Dragnea pentru a își pune cenușă în cap, slaba pregătire economică a celui de-al noulea șef post-decembrist al Camerei Deputaților întărită de complicitățile Vâlcov-mai mulți membri ai Consiliului de Administrație al BNR, a dat rezultate. Nu numai că Mugur Isărescu, rejectat de orice bancher internațional în fața dezvăluirilor privind colaborarea cu Secruitatea, a fost ,,re-evaluat’’ la intern și acum continuă să dea lecții de înțelepciune în timp ce vâră ștăngi fără număr celor care pentru o secundă i-au amenințat longevitatea. Vigilența precară a acestora este tratată de Isărescu cu discursuri lipsite de consistență economică: rata inflației va reveni în intervalul țintit de BNR a spus mincinos săptămâna aceasta domnul Isărescu, pentru a îi liniști pe cei care, pentru o secundă, au părut că îl iau la întrebări.

Pe ce se bazează Mugur Isărescu? Pe prognoza BNR care este nu numai din ce în ce mai discutabilă, dar chiar din ce în ce mai dubioasă. Și pe o factură de 1,7 miliarde de Euro. Spre exemplu, chiar pe site-ul BNR apare ca ,,interval de incertitudine’’ pentru anul 2018 o ,,deviație a inflației’’ de +/- 0,9% față de prognoză. Iar pentru anul 2019, când BNR vede revenirea în ținta de inflaței, intervalul de incertitudine se dublează. la +/- 1,9%. Adică aproape cât toată ținta de inflație (2,5%). Când ai o marjă de eroare aproape cât ținta mai trebuie vreun argument pentru a demonstra că ești netrebuincios?

Ce a înțeles Mugur Isărescu din ,,muștruluiala’’ din luna mai a lui Liviu Dragnea? Că trebuie să își rafineze tehnicile de păcălire a acestuia.

Spre exemplu, ridicarea inflației anuale (în prezent) la 5,4%, mai mult decât dublu decât ținta BNR (2,5%) este pusă de Mugur Isărescu pe seama ,,crizei ouălor’’ din noiembrie 2017.

Nume de cod, pentru că, pun rămășag că așa a fost numit în fapt discursul lui Tudose care chestiona politica monetară a BNR în noiembrie 2017, atunci când cel de-al 22-lea premier căruia Isărescu i-a supraviețuit a întrebat, seren: oare BNR nu are nimic de-a face cu asta?

Altfel, nu îmi aduc aminte, economic vorbind, de o vreo criză mondială a ouălor, motivată de Mugur Isărescu ca ,,motiv exogen’’ pentru ratarea, din nou, a țintei de inflație și prin urmare căptănd caracter de lemă faptul că denumirea crizei a fost statuată de Isărescu pe seama conduitei lui Tudose. Acum, Mugur Isărescu mai vine cu o ștangă pentru a trata această ,,criză’’, de runda a doua: prognoza de creștere economică pentru 2018 este la BNR 4%. În urmă cu numai 2 zile guvernul prognoza 5,5%. Ori diferența între prognoza economică inventată a guvernului și cea avansată de BNR înseamnă un minus de PIB de circa 13,5 miliarde de lei. Un minus suficient de consistent prin care Mugur Isărescu urlă către piețele internaționale: România va depăși deficitul bugetar de 3% din PIB (consecința fiind degradarea ratingului, majorarea în continuare a costurilor cu dobânzile, deprecierea leului și mai ales, inflație).

Astel de ștăngi se încadrează până la identitatea cu cea din urmă cu 2 ani, în care vechiul sicofant vedea ca ,,risc sistemic sever’’ pentru economia României legea dării îl plată (fix zero ca risc) dar era complice la politica fiscală iresponsabilă. Domnul Isărescu vede acum ca riscuri orice altceva decât întârzierea deliberată și păguboasă a BNR în a întări politica monetară (în fața unei politici fiscale laxe), cu alte cuvinte, complicitate la dezechibire. La fel ca în 2008 când domnul Isărescu, sub protocol cu SRI afirma minicinos că ,,economia va crește cu 5% pe an pentru următorii 10 ani’’ că asistăm la ,,o criză de nervi’’ și nu una economică și că va fi ,,o criză în V’’ (de scurtă durată), domnul Isărescu omită să vadă ca risc economic sever devoalarea complicității BNR la fraudarea bugetului de stat (impozitul pe profit datorat de către bănci s-a diminuat semnificativ prin exportarea de credite performante/neperformante la prețuri nesemnificative).

Este doar o chestiune de timp până când vom asista la punerea sub acuzare a unor bănci care au păcălit, cu complicitatea BNR obligația legală de a aduce capital pentru propria neperformanță și au fentat aeeastă obligație prin externalizarea de credite. Acesta este în mod real un risc sever, care va atrage nu numai înrăutățirea condițiilor de creditare, dar va pune și reflectorul asupra vinovaților reali de fraudarea bugetului de stat. Vinovați care vor trebui să contribuie în solidar la compensarea sumelor fraudate către bugetul de stat. Doar că Mugur Isărescu nu vede acest risc.

La fel ca în 2001, BNR invită în 2018 populația și companiile să se grăbească să ia credite, pentru că, în septembrie, va înrăutăți condițiile de creditare, ,,Sub nicio formă nu vrem să sugrumăm creditul’’, zice Mugur Isărescu. Evident, vrea să îi împingă pe români să se împrumute, repede, acum, până intră în vigoare noile restricți. Pentru că atunci când băncile vor fi obligate de instanțe să returneze sumele fraudate de la bugetul de stat, din nou, să nu aducă capital, ci să plătească ,,penalizările’’ tot din banii românilor, supra-îndatorați (din diferența plătită pentru dobânzile la depozite -mizerabile- și cele percepute la creditele noi).

Și totuși, cum vrea Mugur Isărescu să păcălească cel de-al 23-lea premier, poate mai prinde un mandat? Prin cheltuirea de sute de milioane de Euro în sensul cosmetizării unor performanțe inventate.

400 de milioane de Euro a ars BNR din rezerva valutară în luna iulie pentru ca să se înregistreze o apreciere nesemnificativă a cursului de schimb, astfel încât Isărescu să raporteze că în iulie am putea asista la o ușoară decelerare a inflației. Cu cât leul se întărește, cu atât prețul bunurilor din import scade și se raportează scăderea inflației.

1,5 miliarde de Euro a ars BNR din rezerva valutară în luna iunie pentru ca prețul complicității BNR-guvern să nu se observe în cursul de schimb (deprecierea abruptă a leului).

Asta duce totalul aprecierii nesemnificative a leului (singura motivație pentru o ,,prognozată’’ reducere a inflației), la 1,7 miliarde de Euro în numai 2 luni. Rezerva valutară a BNR era 33,12 miliarde de Euro la 31 mai 2018, coborând acum la 31,4 miliarde lei. Ce a obținut Mugur Isărescu de 1,7 miliarde de Euro? O apreciere a leului de la 4,6485 față de Euro până la 4,6283. Efectiv o apreciere de doi bani.

Este cea mai scumpă apreciere ,,de doi bani’’ din istoria României. Dar pentru Isărescu această apreciere nu este scumpă, ci prețioasă. Pentru că mizează pe ,,succese împotriva inflației’’ în scopul păcălirii tandemului ,,cel de-al 23-lea premier – cel de-al 9-lea Președinte al Camerei Deputaților’’ măcar până când condamnarea de 3 ani și jumătate a lui Liviu Dragnea va rămâne definitivă. Moment în care, Mugur Isărescu se va pregăti pentru al 24-lea premier, alături de foștii partneri de afaceri ai lui Darius Vâlcov – Liviu Voinea și Daniel Dăianu (prin GEA Strategy&Consulting), acum membrii în Consiliul de Administrație al BNR.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *