Skip to content
Politică

Curtea Constituțională de la Chișinău l-a făcut ȘAH-MAT pe DODON EXCLUSIV

Europalibera.org

Curtea Constituțională  a Moldovei (CCM) a anunţat joi, 27 iulie, că referendumul consultativ iniţiat de Igor Dodon pe data de 28 martie 2017 prin decret prezidențial nu corespunde Legii Supreme a Republicii Moldova.

Curtea Constituţională a examinat dacă cele patru întrebări supuse referendumului sunt de competenţa şefului statului, constatând că acestea nu se încadrează în cadrul legal, iar preşedintele şi-a depăşit atribuţiile constituţionale când a anunţat organizarea acestui referendum, informează ziarul moldovean TIMPUL.

Ce le pregătea pro-rusul Igor Dodon cetățenilor Republicii Moldova pe 24 septembrie 2017

Miercuri, 26 iulie, CCM a examinat sesizarea deputaților Partidului Liberal privind controlul constituționalității Decretului Președintelui Igor Dodon cu privire la desfăşurarea pe data de 24 septembrie 2017 a referendumului consultativ asupra unor probleme de interes naţional.

Constituționalitatea actului a fost examinată la sesizarea Partidului Liberal din Republica Moldova, care a contestat pe 3 aprilie decretul lui Dodon cu privire la organizarea plebiscitului. Acesta din  urmă ar fi inclus 4 întrebări:

  1. Susțineți abrogarea Legii miliardului? (O lege adoptată în 2016 prin care statul moldovean se angajează să acopere din fonduri publice gaura bugetară de 1 miliard de dolari rezultată din finanțarea de către stat a trei dintre cele mai importante bănci de la Chișinău, devalizate prin scheme de escrocherie și corupție în 2014, n.r.)
  2. Susțineți acordarea președintelui RM de drepturi suplimentare de dizolvare a Parlamentului și alegeri parlamentare anticipate?
  3. Susțineți reducerea numărului de deputați de la 101 la 71?
  4. Susțineți sau nu studierea în instituțiile de învățământ a „Istoriei Moldovei”?

Potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu, propunerile șefului statului au caracter populist și nu vor produce efecte juridice. Conform Codului Electoral, plebiscitele sunt organizate din banii statului, în cazul în care referendumul ar fi avut loc nu era clar din ce resurse, deoarece anterior, prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, a declarat oficial, că Guvernul nu va finanța referendumul consultativ.

„Guvernul nu are de gând să finanțeze acest referendum, pentru că este vorba de 70 de milioane de lei. Dacă noi identificăm acești bani în bugetul statului, atunci eu cu mai multă plăcere voi orienta acești bani spre a plăti salarii cadrelor non-didactice din educație, care au niște salarii foarte mici”, a explicat premierul R.Moldova Pavel Filip, conform sursei citate.

Mai mult decât atât, și Comisia de la Veneția a criticat dur Decretul Președintelui. „Cu privire la propunerea de a amenda Articolul 85 din Constituția Republicii Moldova, care va oferi președintelui puteri adăugătoare întru dizolvarea Parlamentului, Comisia de la Veneția consideră că aceasta ar putea fi interpretat drept creare a unei puteri executive excesive – folosirea dizolvării ca unealtă pentru politică de partid, sub regimul parlamentar actual. Puterea arbitrară vastă a Parlamentului nu trebuie să fie în opoziție cu o putere la fel de largă a Președintelui. Acest lucru poate duce la conflicte instituționale ”, scrie în declarația oficială a Comisiei de la Veneția, citată de TIMPUL.

Săptămâna trecută, președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a declarat că în funcție de hotărârea aprobată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) se va decide dacă autoritățile vor aloca Comisiei Electorale Centrale acele 74,7 milioane lei pentru desfășurarea plebiscitului, potrivit sursei citate.

Igor Dodon pierde o bătălie importantă cu cetățenii Republicii Moldova

Decizia Curții Constituționale de la Chișinău anulează intențiile președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, de a obține prerogative suplimentare prin referendum, transformând statul de peste Prut într-o dictatură cu regim autoritar și represiv similară Belarusului, țară care se află de peste două decenii sub dominația politică, economică și militară a Federației Ruse.

Dodon dorește alegeri anticipate ca să-și împlinească ”visul moldovenesc”

Igor Dodon a comunicat public în nenumărate ocazii, de la inaugurarea sa în funcția de șef al statului de peste Prut pe care a câștigat-o la alegerile prezidențiale din octombrie și noiembrie 2016, că intenționează să-și folosească prerogativele lărgite pe care le-ar fi obțint de la poporul Republicii Moldova pentru a dizolva Parlamentul de la Chișinău și a convoca alegeri parlamentare anticipate. Calculul lui Dodon se bazează pe intenția de vot de aproximativ 40% pe care majoritatea sondajelor de opinie efectuate în Republica Moldova în ultimele luni (Barometrul Opiniei Publice (BOP) din aprilie 2017, realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) de la Chișinău) o atribuie Partidului Socialiștilor, pe care actualul șef al statului l-a condus înainte de a deveni președinte.

În cazul în care ar fi reușit provocarea alegerilor parlamentare anticipate în 2017 iar partidul său, condus în prezent de fostul prim-ministru comunist al R.Moldova, Zinaida Greceanîi, ar fi obținut majoritatea parlamentară (minim 51 de deputați din 101), Igor Dodon ar fi putut conduce statul cu mână forte într-o manieră similară celei în care a guvernat președintele din perioada 2001-2009 Vladimir Voronin, singurul președinte al Republicii Moldova care a beneficiat în toată perioada de exercitare a mandatelor sale de o solidă majoritate în Parlamentul de la Chișinău. Astfel, Igor Dodon ar fi transformat în realitate, pentru sine însuși și acoliții săi, ”visul politic moldovenesc” spre care au năzuit, la vremea lor, și foștii președinți Mircea Snegur și Petru Lucinschi, adică exercitarea puterii personale absolute păstrând aparențele democrației parlamentare. Un vis din care, până acum, a gustat din plin doar Voronin.

Președintele eminamente pro-rus Dodon și gestionarul guvernării aparent pro-occidental Plahotniuc, par a fi două săbii care, aparent, nu încap în aceeași teacă cu privire la natura, funcțiile și procedura de alegere a Parlamentului Republicii Moldova.

Subiectul de factură electoralistă al reducerii numărului de deputați din Parlamentul unicameral de la Chișinău de la 101 la 71 vine în conflict direct cu cel al reformării sistemului de vot din Republica Moldova prin trecerea la votul mixt (uninominal și pe liste de partid), pe care Dodon și grupul parlamentar al PSRM l-au susținut de rând cu parlamentarii Partidului Democrat din Moldova (PDM) condus de Vladimir Plahotniuc, formațiune care controlează, prin Andrian Candu (finul de cununie al lui Plahotniuc), funcția de președinte al Legislativului moldovean, și prin Pavel Filip (coleg de facultate al lui Plahotniuc și om de încredere al acestuia în PD), funcția de prim-ministru, fiind asistată în coaliția de guvernare de grupul parlamentar al Partidului Popular European din Moldova (PPEM), condus de fostul ministru de Externe și prim-ministru de la Chișinău Iurie Leancă. Legea reformei electorală deja adoptată în Parlament, joi, 20 iulie, și promulgată de Dodon în aceeași zi, prevede păstrarea numărului de 101 parlamentari și divizarea corpului legislativ în 51 de parlamentari care vor fi aleși pe circumscripții uninominale și 50 care vor continua să fie aleși pe liste de partid după cum se întâmpla până acum în cazul tuturor parlamentarilor.

Etnicul și cetățeanul român Igor Dodon combate și vrea să distrugă simbolurile oficiale românești ale statului Republica Moldova

Igor Dodon dorește, cu obstinație, excluderea din învățământul de peste Prut a obiectului ”Istoria Românilor”, studiat în Republica Moldova din anul 1990 pe post de unică materie de istorie națională, în paralel cu Istoria universală. Această dorință a sa alimentează temerile că un succes al său în această chestiune va atrage după sine pe agenda Președinției și alte puncte de pe agenda Partidului Socialiștilor sau intenții vehiculate de membrii acestei formațiuni, printre care se numără căderea stindardului tricolor al Republicii Moldova din statutul de drapel de stat, înlocuirea stemei de stat cu simbolurile ei tradiționale românești, trecerea limbii române vorbite în Republica Moldova de la grafia latină la grafia chirilică pe care o avea în perioada sovietică și care se mai utilizează astăzi în raioanele din stânga Nistrului (Transnistria), înlocuirea în școli, universități și toate instituțiile statului a termenului ”limba română” cu termenul politizat ”limba moldovenească”, proclamarea limbii ruse drept a doua limbă de stat și alte revendicări din domeniul poziționărilor geopolitice ale politicilor etnoculturale ale statului de dincolo de Prut.

Declararea decretului de inițiere a referendumului din 24 septembrie drept neconstituțional de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova amână pe termen nelimitat, aparent, reluarea acestor preocupări și temeri. Însă Igor Dodon va ataca politic din nou. El nu se poate opri pentru că nu-i permite să se oprească stăpânul său de la Kremlin, Vladimir Putin, căruia îi raportează aproape în fiecare săptămână despre succesele sau insuccesele sale, prin mijlocirea ambasadorului rus de la Chișinău, Farit Muhametșin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *