Skip to content
Juridic

Judecătorii români, sesizare către CJUE pentru a se stabili dacă recomandările MCV sunt obligatorii pentru România

northierthanthou.com

Curtea de Apel București a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a se stabili dacă recomandările MCV sunt obligatorii pentru România, dacă CCR poate da garanții suplimentare în dauna dreptului comunitar și dacă modul de numire a procurorilor din cadrul Secției de investigare al magistraților nu afectează drepturile victimelor.

Este pentru prima dată când sesizarea CJUE a fost pusă în discuție în față unui complet de magistrați care judecă în materie penală și este cea de-a treia sesizare a CJUE făcută de o instanța din România, informează Ziare.com.

Până în prezent, două instanțe, Tribunalul Olt și Curtea de Apel Pitești, au sesizat CJUE cu privire la rolul MCV și au trimis nouă întrebări la instanța europeană.

Mînuță Curții de Apel București:

În baza art 19 art 3 lit b TUE (Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene- n.red.) raportat la 267 TFUE (Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene -n.red.), Curtea de Apel București sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare cu privire la următoarele întrebări:

1. Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 și cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român?

2. Art 67 alin 1 TFUE, art 2 teza 1 TUE și art 9 teza 1 TUE se opun unei reglementări interne care să instituie o secție de procuratura care să aibă competență exclusivă de a anchetă orice tip de infracțiune săvârșită de judecători sau procurori?

3. Principiul supremației dreptului european, așa cum a fost acesta consfințit prin Hotărârea Costă împotriva ENEL din dată de 15 iulie 1964 și prin jurisprudența ulterioară constanța a CJUE, se opune unei reglementări interne care să permită unei instituții politico-jursdictionale, precum Curtea Constituțională a României, să înfrângă prin decizii nesupuse vreunei cai de atac, principiul menționat anterior?

Solicită Curții de Justiție a Uniunii Europene aplicarea procedurii preliminare de urgență pentru întrebarea nr 2 și în subsidiar aplicarea procedurii preliminare accelerate pentru toate întrebările formulate.

„În baza art 23 din Statutul CJUE rap la art 2 alin 2 și 3 teza finală din L 340/2009 dispune suspendarea cauzei . Pronunțată în camera de consiliu azi 15 februarie 2019”, este mînuță Curții de Apel București.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *