Curtea semnalează, de asemenea, lipsa de date sistematice privind cheltuielile reale efectuate în cadrul planului.
„În mai multe ţări, costul real al majorităţii măsurilor finalizate a fost în cele din urmă mai mic decât previziunile. Dacă această tendinţă se va confirma, suma totală a finanţării primite de anumite state membre ar putea să difere considerabil de cea a costurilor reale”, afirmă autoritatea cu sediul la Luxemburg.
Lacunele în materie de transparenţă şi trasabilitate „vor trebui să fie eliminate în viitoarele bugete ale UE”, se solicită în raport. Răspunzând acestui raport, Comisia Europeană (CE) a invocat flexibilităţile planului său de redresare în faţa unei pandemii fără precedent.
„Spre deosebire de mecanismele tradiţionale de finanţare ale UE – care de obicei rambursează costurile suportate -, acest mecanism deblochează fonduri doar după ce statele membre au atins obiectivele convenite anterior”, potrivit CE.
Executivul european a dat asigurări că „această abordare s-a dovedit eficientă, garantând că fondurile UE sunt îndreptate către rezultate tangibile, permiţând în acelaşi timp Comisiei să verifice în mod riguros implementarea înainte de decontare”.
