Skip to content
Politică

Curtea de Conturi acuză Poșta de cheltuieli inutile. Cum se apără un ex-ministru tehnocrat EXCLUSIV

economica.net

Redacția PSnews.ro continuă joi seria articolelor bazate pe raportul Curții de Conturi (CC) aferent anului 2016. De data aceasta, vă prezentăm cazul Companiei Naționale Poșta Română (CNPR), una dintre marile companii controlate de către statul român, cu 75% (prin Ministerul Comunicațiilor / Societății Informaționale – denumirea a variat în timp), restul de 25 de procente dintre acțiuni fiind deținute de către Fondul Proprietatea.

Raportul începe prin semnalarea unei nereguli aparent benigne: intabularea eronată în proprietatea CNPR a unor bunuri, proprietate publică a statului, apoi transformarea lor în garanții imobiliare când Poșta a luat credit de la diverse bănci comerciale. Cu alte cuvinte: în situația în care Poșta Română n-ar mai fi avut bani ca să își plătească împrumuturile, băncile s-ar fi trezit trase pe sfoară când ar fi încercat să intre în posesia acelor bunuri intabulate greșit.

Iar acum urmează partea interesantă: Curtea de Conturi acuză cu subiect și predicat Poșta Română de încălcare a legii în două cazuri, făcând presupuse plăți nelegale pentru:

„- acordarea unor bonusuri, contrar prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (237 mii lei);

– drepturi salariale pentru persoane care au calitatea de angajați ai Companiei, dar care au desfășurat activități în interesul MCSI, fără încheierea unor documente de delegare/detașare între CNPR și MCSI”.

Consultând Ordonanța de Urgență a guvernanței corporative, am văzut la art. 55 că acordarea bonusurilor este condiționată de includerea acestora într-un raport ce trebuie aprobat de către adunarea generală a acționarilor (AGA).

Bani cheltuiți inutil pe servicii juridice și pe mașini lăsate pradă uitării

În continuare, chiar dacă nu se mai referă explicit la pretinse încălcări ale legii, raportul Curții de Conturi reclamă situații de bani publici cheltuiți aiurea. Cea mai consistentă astfel de cheltuială (579.000 de lei) a avut ca destinație diverse servicii juridice externalizate, în ciuda faptului că aceste servicii puteau fi foarte bine prestate de către direcția internă de specialitate din CNPR.

A doua astfel de situație în care Poșta Română ar fi tocat bani aiurea a avut legătură cu o tentativă eșuată de valorificare a unor autovehicule scoase din exploatare (61.000 de lei).

Nu în ultimul rând, oamenii lui Nicolae Văcăroiu l-au acuzat pe Alexandru Petrescu (director general al Poștei Române între iunie 2014 și ianuarie 2017, apoi ministrul al Economiei, iar în final al Mediului de afaceri în guvernul Sorin Grindeanu) că și-a trimis degeaba unii salariați la diverse evenimente, plătindu-le cazare și masă.

Prezentăm citatul exact din raportul CC:

„[…] cheltuieli neeconomicoase pentru achiziționarea unor:
– tipărituri cu ocazia unor zile festive (35 mii lei);
– servicii juridice, rezultat al încheierii unui contract al cărui obiect s-a suprapus cu atribuțiile Direcției juridice și reglementări (579 mii lei);
– servicii de expertizare și evaluare în vederea valorificării unui număr de 167 de autovehicule scoase din exploatare și stocate în perioada 2010-2014, dar fără ca rapoartele/expertizele să fie utilizate efectiv (61 mii lei);
– servicii pentru organizarea de evenimente în condițiile în care, prin decizia directorului general al CNPR, obligația organizării evenimentului a fost stabilită în sarcina unei comisii constituite din salariați ai Companiei. Aceștia au beneficiat de cazare și masă, cu toate că nu au dus la îndeplinire obligațiile rezultate din decizia directorului general (26 mii lei)”.

Alte cheltuieli consistente evidențiate de către raportul Curții de Conturi se referă la:

  • 34,039 milioane de lei reprezentând penalități rezultate din eventuala nerespectare a prevederilor contractuale în ceea ce privește activitatea de „cash collection” (încasarea creanțelor) în perioada 1.01.2014-30.09.2016 (interval suprapus în mare măsură mandatului de director general al lui Alexandru Petrescu);
  • presupusa încălcare a prevederilor OUG nr. 34/2006, HG nr. 925/2006 și ale Ordinului ANRMAP nr. 155/2006 în momentul în care Poșta Română a semnat contracte „pentru furnizarea serviciilor de curățenie și întreținere a clădirilor și instalațiilor, a serviciilor de telecomunicații pentru o perioadă de patru ani, în valoare totală de 148.000 mii lei (148 de milioane de lei – n.r.), precum și a serviciilor de mentenanță și service IT”.

Marius Bostan dă vina pe Alexandru Petrescu. Cum se apără acesta

În acest context, redacția PSnews.ro a încercat să ia legătura luni atât cu Alexandru Petrescu (fostul director general de la Compania Națională Poșta Română), cât și cu Marius Bostan, cel care a activat ca ministru pentru Societatea Informațională în guvernul Dacian Cioloș, între noiembrie 2015 și iulie 2016.

Ex-ministrul Bostan a declarat pentru PSnews.ro că responsabilitatea îi aparține în întregime lui Petrescu.

„Ar trebui să întrebați consiliul de administrație și directorul general al Poștei (Alexandru Petrescu – n.r.) fiindcă ei făceau cheltuielile. Ministrul nu face cheltuieli. Au avut un consiliu de administrație și un director general. Au fost controale de-a lungul timpului și au fost de multe ori găsite nereguli. Ăstea sunt mărunte în comparație cu ce a fost înainte, dar ar trebui întrebat directorul general și consiliul de administrație, pentru un punct de vedere”, a declarat Marius Raul Bostan pentru PSnews.ro.

Întrebat dacă Ministerul Societății Informaționale nu a avut niciun cuvânt de spus, în calitate de acționar majoritar, Marius Bostan a răspuns: „Nu acționarul cheltuiește banii. Există un executiv. Este AGA (adunarea generală a acționarilor), iar administrarea o fac consiliul de administrație și directorul general. Deci directorul general și consiliul de administrație trebuie să dea explicații pentru acele cheltuieli neeconomicoase. Și vor da. N-am cumpărat eu niciodată nimic la Poștă – să fie clar! Deci directorul general și consiliul de administrație o să dea socoteală pentru chestia asta. Și directorii de acolo – ei știu foarte bine ce au cheltuit (e evident)”.

La rândul lui, Alexandru Petrescu ne-a transmis prin SMS următorul punct de vedere, în care a respins acuzațiile aduse de către Curtea de Conturi:

„Multumesc ca mi-ati solicitat un punct de vedere pe care eu de altfel l-am mai exprimat in repetate randuri in media cu privire la Raportul Curții de Conturi pentru Posta Romana, document elaborat in urma unui control efectuat la sfârșitul lui 2016 dar care reflectă o perioadă mai mare de timp, mai exact 2008-2016. Componenta Raportului care face referire la activitatea companiei sub mandatul meu de director general contine elemente contestabile, unele chiar in divergență cu opinia exprimată în alte rapoarte emise de alte entități de control (ministerul tutelar, MFP) care au fost contestate de institutie atat în etapa medierii cat si in etape ulterioare emiterii raportului final. Tin sa precizez ca institutia are exercițiul contestării unor rapoarte ce nu reflectă realitatea activității, având, de altfel, castig de cauza intr-o serie de divergente majore cu diferite entități cu atribuții de control”.

Înainte să încheiem, amintim că perioada 2014-2016 a fost una sinuoasă pentru Poșta Română rezultatele financiare publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) arată un profit net de 22,88 de milioane de lei în 2014, o pierdere netă de 33,01 milioane de lei în 2015, apoi din nou profit net, anul 2016 încheindu-se cu un rezultat de 10,45 milioane lei.

În februarie 2017, același Alexandru Petrescu a intrat în vizorul Curții de Conturi, care îl acuza că pe vremea când a condus CNPR ar fi încasat în mod necuvenit prime în valoare de peste 50.000 de euro, cu încălcarea prevederilor OUG 109 din 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În replică, Poșta a transmis că „unul din principalele motive pentru care domnia sa a încasat bonusuri de performanţă a fost faptul că, în 2014, Poşta Română a înregistrat, pentru prima dată, profit după 5 ani de pierderi, în 2015 a înregistrat profit operaţional, iar pe parcursul anului 2016 a continuat menţinerea în parametrii de profit, conform estimărilor bugetare de la începutul anului”, potrivit Digi24.ro.

La rândul lui, Alexandru Petrescu a declarat (citat de același site de știri) că „nu poate fi vorba de încălcarea vreunei norme/dispoziţii legale, deoarece legiuitorul nu a reglementat prin O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice anumite procedee, metodologii în privinţa stabilirii obiectivelor şi criteriilor de performanţă”. Totodată, Petrescu (ministru al Economiei în februarie 2017) a amintit că, „pentru aceeaşi speţă şi pe baza aceloraşi documente doveditoare”, Corpul de Control al ministrului Comunicaţiilor a făcut un control amplu cu doar trei luni înainte de raportul intermediar al Curţii de Conturi.

Redacția PSnews.ro a trimis CNPR o solicitare în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Vom reveni de îndată ce vom primi răspuns.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *