Skip to content
Politică

Curtea de Conturi taie-n carne vie la PMB. Sava arată cu degetul spre Firea și Oprescu EXCLUSIV

tolo.ro

Ca în fiecare an, Curtea de Conturi (CC) publică un raport exhaustiv în legătură cu toate instituțiile statului român. Autoritățile locale, în schimb, sunt menționate în câte un raport separat. De data aceasta, ne vom ocupa de raportul dedicat municipiului București, care nu duce lipsă de nereguli semnalate. Precizăm că, deși documentul vizează toate cele șapte municipalități din Capitală (Primăria Generală + primăriile de sectoare), noi vom trata numai subiectul PMB, instituție condusă în 2016 întâi de către PNL-istul Răzvan Sava (interimar), apoi de PSD-ista Gabriela Firea (de la finele lunii iunie).

De altfel, acesta este principalul minus al raportului citat: faptul că nu face nicio diferențiere între mandatul lui Sava (început în noiembrie 2015) și cel al urmașei acestuia. Insistăm asupra acestui fapt, întrucât Răzvan Sava s-a făcut remarcat, de exemplu, prin valul de directori (angajați prin concurs), dar și de consilieri personali (numiți direct) care și-au găsit posturi calde pe vremea edilului liberal.

DETALII AICI: UPDATE Oamenii lui Sava, infiltrați în posturi-cheie în Primărie. Șase luni de mandat – aproape 60 de angajări în Primăria Generală EXCLUSIV DOCUMENT

După cum spuneam, vă prezentăm cele mai importante nereguli semnalate de către raportul CC:

1. Excedent de 685,02 milioane de lei pentru exercițiul financiar 2016 (pagina 2 a raportului)

Cu alte cuvinte, peste 685 de milioane de lei au rămas neinvestiți. Cu acești bani, de exemplu, ar fi putut fi accelerată sau chiar terminată renovarea unui spital, ori s-ar fi putut cumpăra aproape 700 de autobuze pentru RATB (dacă e să ținem cont de costul de 250.000 de euro pentru fiecare autobuz, conform Pro TV).

2. Absorbție foarte scăzută a fondurilor europene (pag. 3)

Însăși Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă asupra acestei probleme, scriind negru pe alb în raport (sublinierile aparțin CC):

„În privința sumelor primite de la UE și alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări, acestea au fost de numai 134 129 mii lei (134,129 milioane de lei – n.r.), respectiv de 27,2% față de nivelul prevăzut în bugetul inițial aprobat și 52,3% față de prevederile definitive, ceea ce denotă un grad foarte scăzut al absorbției acestor finanțări”.

3. Majorarea cu 16,8% a cheltuielilor cu personalul la nivelul tuturor celor șapte administrații locale: de la 1,26 la 1,47 de miliarde de lei, așa cum am descoperit consultând și raportul pe 2015 al Curții de Conturi (când primar a fost Sorin Oprescu, până la începutul lunii septembrie)

4. Creșterea cu 45,66% a prejudiciilor rezultate din activitatea proprie a Primăriei Municipiului București (PMB), până la 2,673 de milioane de lei, de la 1,835 de milioane de lei în anul precedent

Totuși, spre deosebire de mandatul lui Oprescu, raportul vizându-i pe Răzvan Sava și Gabriela Firea conține o singură suspiciune de încălcare a legii la nivelul PMB (restul neregulilor fiind încadrate în categoria acțiunilor ineficiente).

Curtea de Conturi își detaliază pe parcursul a cinci pagini din raport (17-22) suspiciunile legate de acțiunile administrative ce ar fi generat prejudicii. Spicuim cele mai importante dintre ele (cu precizarea că, acolo unde nu apare mențiunea „Unitatea Administrativ – Teritorială a Municipiului București”, este vorba despre prejudicii depistate la nivelul tuturor celor șapte primării):

a. plata nejustificată, efectuată de primării de la titlul bugetar „cheltuieli materiale și servicii”, respectiv din alocațiile bugetare aprobate pentru „Cheltuieli de capital”, în valoare totală de 12,853 de milioane de lei, dintre care 1,994 de milioane de lei la Primăria Generală, „prin decontarea unor situații de lucrări pentru investiții ce cuprind prețuri unitare majorate nejustificat, cantități de lucrări mai mari decât cele aprobate de proiectant sau decât cele real executate, servicii de consultanță neprestate precum și materiale neconforme specificațiilor tehnice din ofertă, la care se adaugă accesorii de 679 mii lei (la obiectivele: „consolidare imobil Str. Ion Câmpineanu nr. 9”, „consolidare Teatrul Evreiesc de Stat”, „reabilitare școli gimnaziale”, „Academia de tenis din Complexul Sportiv „Lia Manoliu”)”;

b. plata nejustificată, efectuată de la „cheltuieli materiale și servicii”, respectiv de la „cheltuieli de capital”, prin acceptarea la decontare de ordonatorii secundari și terțiari a unor cantități de lucrări neexecutate sau servicii neprestate în sumă totală de 2,009 de milioane de lei, dintre care:

– 238.000 lei la Administrația Străzilor (cantități neexecutate de lucrări reparații curente și reabilitări ale sistemului rutier și pentru siguranța sistemului de dirijare a traficului), aferent cărora s-au calculat accesorii de 14.000 lei;

– 45.000 lei la Teatrul Mic (contravaloarea unui contract de prestări servicii neexecutat, respectiv contravaloarea decontată pe baza unor contracte de prestări servicii cu angajații teatrului, pentru atribuții ce intrau în fișa postului);

– 78.000 lei la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (cantități de lucrări neexecutate la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” și Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) cu accesorii aferente de 5 mii lei;

– 4.000 lei la Teatrul „Stela Popescu” (din subordinea Unității Administrativ – Teritoriale a Municipiului București) pentru un salariat recrutat suplimentar printr-o firmă de intermediere resurse umane, ale cărui atribuții se suprapun celor specifice funcției deținute deja în cadrul teatrulu;

c. plata nejustificată efectuată de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București în avans, a sumei de 268 mii lei, pentru lucrări de investiții executate și justificate ulterior la Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, aferent căreia se datorează dobânzi și penalități de întârziere în valoare de 63.000 lei;

d. plata nejustificată efectuată de Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive Proedus București în anul 2016, a sumei de 186 mii lei, aferent eșantioanelor verificate, prin decontarea contravalorii serviciilor pentru participarea în tabere organizate de entitate, destinate elevilor activi și merituoși, a unor persoane neeligibile, contrar reglementărilor interne existente la nivelul entității, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere de 20 mii lei, astfel:

– suma de 61.000 lei, reprezentând participarea a 47 colaboratori ai entității la diverse programe și proiecte desfășurate de entitate, persoane care fuseseră remunerate pentru munca prestată în cadrul programelor respective, astfel că nu se mai justifică participarea în tabere;

– suma de 108 mii lei, reprezentând participarea în tabere a unui număr de 83 persoane din cadrul unor instituții publice și organizații (Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Sindicatul Salariaților din Învățământ – București);

– suma de 17 mii lei, reprezentând participarea a 14 voluntari coordonatori, depășindu-se raportul de un coordonator voluntar la 6-10 elevi;

e. neurmărirea recuperării de Teatrul „Masca” a unor creanțe comerciale în sumă de 25 mii lei pentru care s-a prescris dreptul la acțiune, cu consecința prejudicierii patrimoniului entității;

f. angajarea și plata nejustificată efectuată de Centrul pentru Protecția Plantelor București în perioada 2014-2016, a sumei totale de 197 mii lei, prin achiziția unor substanțe de uz fitosanitar la un preț superior celui stabilit prin acordul – cadru de furnizare, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere în valoare de 62 mii lei.

5. În continuare (pp. 22-23), Curtea de Conturi atrage atenția asupra unor cheltuieli supradimensionate sau inutile. Cel mai important caz a fost cel al pazei din București, unde CC subliniază faptul că anul 2016 a urmat tendința ineficienței, începută în 2010 la nivelul celor șapte primării: inexistența unui plan general, externalizarea unor servicii acolo unde nu era cazul (existând direcții specializate în interiorul primăriilor), creșterea cheltuielilor cu paza pe baza unor factori subiectivi, absența unor criterii de performanță etc.

Firea încă nu a răspuns; Sava a dat vina pe greaua moștenire și pe urmașa lui

Așa cum era firesc, redacția PSnews.ro a încercat joi să ia legătura cu ambii primari vizați de către raportul Curții de Conturi: atât Răzvan Sava, cât și Gabriela Firea. Actualul edil nu a răspuns până la publicarea acestui articol (așa că am trimis biroului de presă din PMB o solicitare în baza Legii nr. 544/2001). În schimb, am reușit să luăm legătura cu fostul primar interimar de la PNL.

Încă de la început, Răzvan Sava a precizat că nu văzuse raportul Curții de Conturi, dar noi i-am expus succint principalele probleme identificate din document (pe care, de altfel, le puteți citi mai sus).

În ceea ce privește uriașul excedent bugetar (de peste 685 de milioane de lei), Sava a dat de înțeles că vina ar fi a urmașei Firea: „Ce-mi spuneți dumneavoastră se referă la un întreg exercițiu financiar”.

Totuși, placa „grelei moșteniri” a intrat în funcțiune la capitolul „absorbție fonduri UE”: Răzvan Sava a blamat proiectele prost întocmite în mandatul lui Sorin Oprescu.

„La absorbția fondurilor europene, a fost problema cu proiectele începute pe bani europeni pe vremea primarului Sorin Oprescu și n-au mai fost finalizate, din cauza faptului că foarte multe proiecte au fost începute prost (nu s-au luat toate datele) – vorbim mai ales de Arcul de Triumf, de pasajul de la Piața Sudului, de amenajarea celor două lacuri (Floreasca și Tei)… Noi, ca să putem să nu pierdem bani (partea care a fost trasă din fondurile europene), a trebuit să prelungim și să le luăm la bugetul local, și – bineînțeles – ele să se termine în perioada în care am discutat”, a declarat pentru PSnews.ro cel care în prezent este consilier local la Sectorul 4 și președinte al filialei PNL S4.

În legătură cu cheltuielile de personal, Răzvan Sava a arătat-o din nou cu degetul pe Gabriela Firea, acuzând-o că a suplimentat schema cu circa 300 de posturi. În altă ordine de idei, Sava a justificat creșterea acestor cheltuieli prin necesitatea de majorare a unor salarii.

„Aici, rămâne de văzut. În mandatul pe care l-am avut până pe 22 iunie, n-am mărit schema de personal… Dacă spuneți că e o majorare a cheltuielilor de personal, poate să fie pentru că s-au mai angajat oameni între timp… Din câte știu eu, erau vreo mie de angajați și s-au dus undeva la 1.300 după ce a început doamna Firea mandatul. În rest, salarii crescute – știți foarte bine că la momentul ăla chiar semnalasem și premierului care era în funcție (Dacian Cioloș – n.r.), și vicepremierului (Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – n.r.) că e o problemă foarte mare cu nivelul de salarizare, cel puțin în Primăria Capitalei. Era bătaie de joc – erau oameni care aveau experiență în administrație de cel puțin 10 ani și aveau salarii de 2.000-2.500 de lei. Nu poți, la nivelul ăsta de responsabilitate, să ai astfel de salarii mici”, a explicat PNL-istul pentru PSnews.ro.

Tot la capitolul „personal”, i-am amintit lui Răzvan Sava despre valul de angajări ale unor directori și consilieri personali (a se vedea linkul de la începutul articolului). În replică, politicianul a argumentat că nu a avut mai mulți consilieri personali decât are Firea acum, iar necesitatea angajării acelor directori era dictată de faptul că până atunci posturile erau ocupate doar cu titlu interimar.

„Ăia sunt consilierii primarului. Și doamna Firea are acum 14 sau 15 consilieri care sunt la cabinet. Deci schema nu s-a supradimensionat. Ăsta e numărul maxim de consilieri care sunt la cabinetul primarului.

După cum știți, în mandatul meu s-au organizat concursuri și s-au ocupat posturile prin concurs. Toți directorii (generali și adjuncți) erau puși pe interimat (de către administrațiile precedente – n.r.) – nu erau definitivați pe post. Și atunci s-au organizat concursuri, s-au publicat… Cine a vrut să-și depună candidatura a fost binevenit. Și nu la toate posturile am apucat să organizez fizic concursuri până la sfârșitul lui iunie, când am ieșit din mandat”, a spus Sava.

În ultima parte a discuției, i-am solicitat fostului primar un punct de vedere cu privire la prejudiciile și cheltuielile ineficiente semnalate de către Curtea de Conturi. La rândul lui, Răzvan Sava a învinovățit-o iarăși pe social-democrata care i-a succedat în fotoliul edilitar.

„Cred că tot ceea ce citați dumneavoastră s-a petrecut după ce am ieșit din mandat. N-am avut conștință – mai ales la centrul acela de protecția plantelor, știți foarte bine că ei s-au angajat să nu mai organizeze și au renunțat la licitația pe care o începusem pe mandatul meu pentru dezinsecție și deratizare, și au venit cu găselnița asta și au trecut totul prin Centrul de Protecție și Îngrijire a Plantelor. Dacă țineți minte, a fost și o discuție pe tema asta: practic, nu înțelegea lumea de ce n-au continuat licitația care a fost începută pe SEAP (transparentă) și a fost dat acest serviciu către Centrul de Protecție a Plantelor”, a încheiat Sava.

Discuția rămâne deschisă…

…iar redacția PSnews.ro va reveni de îndată ce va obține răspuns din partea administrației Firea. Oricum: raportul pe care Curtea de Conturi îl va publica în 2019 va lăsa loc la mult mai puține controverse, întrucât anul 2017 (despre care va fi vorba în document) a fost marcat în exclusivitate de mandatul de primar al Gabrielei Firea. Iar atunci vom vedea dacă vestitele petreceri câmpenești ale actualului edil au afectat sau nu în mod serios bugetul municipal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *