Skip to content
Justitie

Curtea de Justiție a Uniunii Europene: SIIJ nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activităţii magistraților

Facebook

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit marți că verificarea înființării Secției Speciale de investigare a infrcțiunilor din Justiție (SIIJ) este de competența instanțelor naționale. Acestea trebuie să decidă dacă SIIJ respectă cerinţele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

CJUE a analizat sesizările care reclamau modificările aduse Legilor Justiţiei în perioada 2017 – 2019 cu privire la înfiinţarea SIIJ, interimatul lui Lucian Netejoru la şefia Inspecţiei Judiciare, răspunderea materială a magistraţilor pentru erorile judiciare.

„Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a Justiţiei şi, pe de altă parte, să garanteze că această secţie nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor şi a procurorilor menţionaţi şi îşi exercită competenţa cu respectarea cerinţelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

 În lipsa îndeplinirii acestor cerinţe, reglementarea menţionată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune şi de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justiţiabililor în Justiţie. Curtea adaugă că reglementarea naţională în discuţie nu poate avea ca efect nerespectarea obligaţiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupţiei”, se arată în decizia CJUE publicată marţi.

Potrivit Curţii de Justiţie a UE, „revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public însărcinate cu anchetarea judecătorilor şi a procurorilor, precum şi normele privind numirea procurorilor încadraţi în această secţie nu sunt de natură să facă secţia menţionată permeabilă la influenţe exterioare„.

„În ceea ce priveşte Carta, revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reglementarea naţională în discuţie nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii şi la procurorii vizaţi”, a completat CJUE.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *