Skip to content
Economie Politică

Dăianu, BNR: Adoptarea euro în 2024 este un plan foarte ambițios. Unul este însă angajamentul politic și altceva politica de ansamblu

cluju.ro

Guvernul si-a asumat politic, miercuri, prin vocea premierului Viorica Dăncila, trecerea la Euro în 2024, ceea ce echivaleză cu intrarea în Mecanismul european al ratelor de schimb ERM-II cel mai târziu în 2022, adică peste trei ani.

Iar o perioadă de trei ani nu reprezintă deloc un timp lung pentru niște reforme atât de serioase, precum sunt cele care ar trebui să pregătească țara noastră pentru o schimbare majoră, cum este renunțarea la moneda națională și adoptarea monedei unice europene.

Pentru a afla în ce măsură România poate atinge convergența nominală, convergența reală cu media europeană, dar și în ce măsură atacurile recente la adresa BNR impietează asupra procesului aderare la Zona Euro, PSNews a luat legătura cu Daniel Dăianu, Membru în Consiliul de Administrație al BNR, Membru al Academiei Române.

Evoluțiile din perioada premergătoare OUG 114 indicau o ieșire din ”coridorul” convergenței nominale în unele privințe, fapt examinat și în Raportul de fundamentare a trecerii la moneda euro.

Iar intrarea în mecanismul cursului de schimb – MCS2 (ERM2) nu este mai puțin exigentă decât aderarea propriu-zisă la zona euro și implică o consolidare bugetară și controlul sever al dezechilibrelor externe”, a declarat Daniel Dăianu, în exclusivitate pentru PSNews.

Ar fi vorba de o cadență foarte ambițioasă de reducere a deficitului bugetar și a deficitului de cont curent. Este de subliniat că MCS2 presupune stabilirea unei parități centrale a leului față de moneda comună, cu fluctuații în jurul acesteia care ar testa capacitatea de a face față la șocuri adverse.

Este nevoie de robustețe economică pentru a rezista în MCS2 fără probleme mari”, a mai spus Dăianu.

Convergența reală

Este ambițioasă ținta de convergență reală, mai ales că ar trebui realizată concomitent cu consolidarea bugetară și controlul deficitelor externe pentru a fi sustenabilă.

Mai este de subliniat un aspect, care este foarte rar amintit în dezbaterea publică de la noi și care își găsește reflectare în Raport – mă refer la poziția întreprinderilor ce produc în România în lanțuri de producție internaționale .

Adică, este vorba despre câtă valoare adăugată se realizează în România și, totodată, cât revine din acest plus de valoare cetățenilor români – intervine aici chestiunea distribuțională, de care depind veniturile oamenilor nu ca medie statistică”, afirmă reprezentantul BNR.

Țările ce înregistrează convergența reală în mod sustenabil au câștiguri de productivitate sistematice, care pot să fie competitive nu numai prin salarii mici; s-a văzut aceasta în evoluția zonei euro, unde există o fractură între Nord și Sud.

Aici este porțiunea nevralgică a convergenței reale, care face diferența între cei ce au succes și cei care suferă în zona euro.

Ca să trag linie, avem nevoie de echilibre macro robuste și de politici de stimulare a competitivității – care implică investiții în capital uman și infrastructură, reforme structurale, politici industriale deștepte.

Măsurile macroprudențiale ar trebui să ajute la limitarea deficitelor externe”, apreciază Daniel Dăianu.

Atacurile asupra BNR

BNR este în centrul unor controverse – nu este prima dată. Și sunt și alte bănci centrale prinse în dezbaterea publică, sub auspicii, să zicem, mai puțin prietenoase.

Problema este ca relația între cei ce dialoghează, chiar dacă se pornește de la abordări principiale diferite, să fie onestă și să servească bunului public întruchipat de stabilitatea economică.

Eu sper ca întâlnirea din 4 februarie, în cadrul Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială, să aduca lămuriri în acest sens, să servească deciziilor puse în slujba economiei românești”, afirmă el.

Asumarea politică

Decizia politică nu este în sine de criticat. Dimpotrivă, poate indica, mai ales dacă se bizuie pe larg consens politic, atașament la proiectul european și respect față de prevederi ale Tratatului de Aderare la UE (ce includ aderarea la Zona Euro).

Dar unul este angajamentul poltic și altceva o politică de anasmblu care, prin clarviziune, înțelegerea realității și a compromisurilor necesare să conducă la robustețe economică; aceasta din urmă fiind definită prin deficite interne și externe mici (și ușor finanțabile), creșterea veniturilor fiscale, pentru a asigura bunuri publice de bază, competitivitate nu prin reprimarea creșterii salariiilor (mai ales că ne confruntăm și cu exod de capital uman), finanțarea adecvată a educației, etc.”, susține reprezentantul BNR.

Este un pariu foarte ambițios, dacă ne gândim la câți ani mai sunt până în 2024 și, după cum se știe, ar trebui să intrăm în MCS2 cel mai târziu în 2022.

În plus, ambițiozitatea angajamentului trebuie să fie însoțită de credibilitatea măsurilor din Planul de Acțiune”, conchide Daniel Dăianu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *