Skip to content
Politică

Dan Dungaciu întoarce pe toate fațetele conflictul ruso-ucrainean: Este parte a campaniei electorale! EXCLUSIV

Inquam Photos/Alexandra Pandrea

Rusia a deschis focul și a sechestrat trei nave ucrainene, la intrarea în Marea Neagră. Trei marinari ucraineni au fost răniţi, potrivit Moscovei, şase, potrivit Kievului.

Uniunea Europeană şi NATO au făcut apel duminică seară la ”detensionare” în Marea Azov şi au cerut Moscovei ”să restaureze libertatea de trecere” prin strâmtoarea Kerci.

CITIȚI MAI MULTE AICI: Incident armat în Marea Azov, între Rusia și Ucraina. UE și NATO îndeamnă la calm și detensionare

În acest context, redacția PSnews.ro a luat legătura cu analistul de politică externă, Dan Dungaciu. Concret, profesorul universitar a scos în evidență un element de noutate pentru conflictul ruso-ucrainean, mai precis faptul că partea rusească a tras într-un obiectiv militar al părții ucrainene. Mai mult, directorul Fundației Universitare a Mării Negre a atras atenția că Rusia a capturat un sfert din flota pe care o mai are Ucraina în acest moment.

„Ceea ce se întâmplă acolo, deocamdată, are două versiuni. Una este versiunea rusească, iar una este versiunea ucraineană. Noi știm că în spațiul acela, fiind unul de conflict, unul de război chiar dacă nu este declarat în acest fel, evident că știrile sunt în consecință. Adică, relatările despre un eveniment de război sunt tot parte a războiului. Asta trebuie să înțelegem de la început. Ce s-a întâmplat pe fond? Care este diferența majoră? Navele ucrainene pleacă de la Odessa, momentan mai fiind în flotă doar câteva, ocolesc Crimeea prin sud, trec prin Strâmtoarea de la Kerci și ajung la Mariopol. Înainte de anexarea Crimeei, Strâmtoarea Kerci era controlată de ucraineni. Controlul reglementa traversarea acestei strâmtori. Trecerea strâmtorii era reglementat de acordul din 2003 și care garantează navigația liberă și a navelor ucrainene și a navelor rusești. Ce s-a mai întâmplat între timp. Peste Strâmtoarea Kerci s-a mai construit celebrul pod care leagă Crimeea de Federația Rusă. Este un pod construit recent și care stârnește atenția și mai mult din partea rușilor. Pentru Rusia evident că acel pod este un obiectiv strategic.

Ucrainenii spun, desigur, că au trecut cu vasul prin Strâmtoarea Kerci, că au notificat partea rusească, iar rușii spun că nu au fost notificați și că ucrainenii au forțat. Au forțat pentru a fi un incident, iar ucrainenii zic că nu au făcut-o și că rușii sunt cei care au cauzat incidentul. Aici, deocamdată nu este foarte limpede cine are dreptate. Cert este că în acest moment s-a întâmplat un lucru deosebit. Rușii au atacat, chiar au tras într-un obiectiv militar ucrainean, adică au tras asumat. Așadar, partea rusească a tras într-un obiectiv militar al părții ucrainene. Acesta este un lucru nou. 

A doua chestiune, să nu uităm că Rusia când a capturat cele trei nave înseamnă de fapt un sfert din flota ucraineană. Deci, Rusia practic a capturat un sfert din flota ucraineană, dincolo de ceea ce s-a întâmplat cu cei de pe navă, care este gradul lor de sănătate, dacă au fost răniți, dacă a murit vreo unul ș.a.m.d. Dincolo de asta, Rusia a făcut un gest ofensiv”, a analizat politologul.

Totodată, Dan Dungaciu a conturat un eventual tablou al motivelor pentru care a avut loc acest episod în cadrul conflictului ruso-ucrainean. Astfel, motivele identificate de analistul de politică externă pentru care Rusia ar fi interesată să se angreneze într-un astfel de conflict sunt: aniversarea de către ruși a Maidanului și a Holodomorului, creșterea numărului de declarații occidentale care precizau un eventual sprijin militar oferit Ucrainei, cât și faptul că s-ar încerca o redresare a imaginii lui Vladimir Putin.

În ceea ce privește Ucraina, Dan Dungaciu a relevat că Poroșenko, actualul președinte al statului ucrainean, ar urmări sporirea capitalului electoral punând pe prim plan în agenda politică conflictul militar, în condițiile în care la celelalte capitole, precum cel social, economic sau de combatere a corupției nu are pe ce să pluseze, iar în 2019 sunt atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare.

„De ce s-au întâmplat lucrurile acestea? Ei, și aici începe, desigur, speculația. O observație principală pe care trebuie să o facem este că în această parte de lume războiul este parte a campaniei electorale. Adică, politicienii atunci când candidează la alegeri o fac și în spatele unei confruntări militare. Cine ar avea interes să facă o asemenea confruntare? Din partea rusă se știe că se apropie aniversarea Maidanului pentru că vine luna decembrie, Maidanul 2013-2014 și chiar a Holodomorului din 1932-1933, uciderea prin înfometare a milioane de ucraineni. Se apropie deci un moment de aniversare, de comemorare în care partea rusă este implicată ca dușmanul nr. 1. Pe de altă parte, s-au sporit numărul declarațiilor occidentale care vorbeau despre sprijin inclusiv militar acordat Ucrainei. În acest caz, evident că Kremlinul vrea să transmită semnale că dacă se întâmplă așa ceva trebuie să te gândești de 2 ori pentru că Federația Rusă are de gând să folosească forța militară. Este foarte posibil ca rușii să fi făcut în avanpremieră un asemenea gest pentru a potoli apetența unor occidentali de a sprijini inclusiv militar Ucraina. În al treilea rând, se poate ca rușii să fi folosit acest incident militar inclusiv pentru a redresa rating-ul președintelui Putin. Ca urmare a legii privind pensiile, adică creșterea vârstei de pensionare, sigur că popularitatea lui Putin a scăzut. Eu nu prea cred că populația rusă mai este dispusă să fie amețită cu riscul unui noi război, ținând seama de criza economică de acolo care nu este exagerată dar nu putem spune că nu există și luând în calcul că a fost crescută vârsta de pensionare. Eu cred că cei de la Kremlin, inclusiv Putin, știu că populația rusească nu ar mai gira în momentul acesta o confruntare militară. Dincolo de asta, am spus care sunt motivele din perspectiva Rusiei să creeze un conflict militar. 

Există, evident, și perspectivele Ucrainei să creeze un incident militar. În Ucraina se apropie alegerile, mai întâi cele prezidențiale, iar apoi cele parlamentare, ambele în 2019. Domnul Poroșenko are o lozincă electorală care deja a împânzit toate orașele din Ucraina și care sună astfel: „Armată, Limbă, Credință!”. Prin acest slogan se face evident apel la confruntare, limbă, bătălie culturală, credință. Credința din punctul acesta de vedere înseamnă bătălia cu Rusia pe autocefalia Bisericii. Din perspectiva lui Poroșenko, care se află în momentul acesta într-un mod consistent în spatele doamnei Tymoshenko, agenda de campanie este dificil de ales pentru că în termeni de dezvoltare economică, de redresare a situației social-economice, de criză politică nu a rezolvat situația în niciun fel, Astfel, trebuie să găsească un alt tip de agendă. Se pare că domnul Poroșenko a optat pentru agenda de tip confruntațional, inclusiv prin asumarea până la capăt a ideii de autocefalie Bisericii Ucrainene în raport cu Biserica Rusă. Însă, confruntarea militară ar putea să îi fie domnului Poroșenko foarte favorabilă, mai ales că el va juca această carte a amenințării Federației Ruse până la alegerile prezidențiale în așa fel încât să acapareze spațiul politic cu agenda proprie, pentru că dacă pui pe agendă războiul cu Rusia va fi evident mai greu să îngrămădești teme precum economia, corupția și aspectele sociale. Probabil că acesta este un calcul al domnului Poroșenko, care a și instituit legea marțială pe 60 de zile. Alegerile prezidențiale rămân la data stabilită, nu vor fi amânate, dar ar putea fi de pildă interzise prin legea marțială manifestațiile politice. Așadar, această legislație de război ar putea afecta campania electorală din Ucraina. De obicei, cine stă mai prost în sondaje nu își dorește probabil să ofere manifestanților o tribună de protest opozanților, proteste la care doamna Tymoshenko este destul de meșteră și o pot ajuta și alți terți. 

În concluzie, există motivații și de-o parte și de alta. Nu se știe până la urmă cine are dreptate, dacă lucrurile stau cum povestesc ucrainenii sau rușii. Este clar că Rusia și Ucraina sunt într-un război chiar dacă nu este declarat oficial. Este limpede că pentru Federația Rusă Strâmtoarea Kerci este o linie roșie, o chestie sacrosantă care o ajută să și controleze Marea de Azov, dar în sine Kerci cu noua infrastructură construită devine și mai mult un punct strategic. Este clar că urmează alegeri în Ucraina, este clar că instrumentalizarea militară este o practică a acestui spațiu, este clar că este relativ de ajutor pentru Federația Rusă să dea anumite semnale, este clar că este de ajutor și pentru Kiev să dea anumite semnale interne și externe, inclusiv în perspectiva campaniei electorale. Dacă ar fi nevoie însă să răspund foarte precis despre cine are nevoie de o confruntare militară pe agendă, sentimentul meu este că pe termen scurt crec că îi va fi mai favorabilă Ucrainei o confruntare militară sau agitarea temei confruntării militare decât Federației Ruse, cel puțin în acest moment”, a adăugat directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.

De altfel, chestionat cum ar trebui să se raporteze România la acest conflict, Dan Dungaciu a evidențiat că țara noastră nu trebuie să ia în calcul doar acest episod, ci un tablou mai global al conflictului, cât și faptul că în Ucraina există o considerabilă comunitate românească.

„Este un incident grav, dar unul într-un tablou mai mare. Din punctul acesta de vedere, România nu trebuie să se implice doar legat de episodul acesta la care facem noi referire. Este un război nedeclarat la granția României dintre Ucraina și Federația Rusă care are enorm de multe componente. Nu te poți raporta doar la faptul că s-au tras focuri de armă. Sigur că este un lucru important, dar nu este singular. Războiul dintre Rusia și Ucraina are dimensiuni strategice, politice, ecleziale, are dimensiuni inclusiv care afectează minoritățile printre care și cea românească din Ucraina. Deci, poziționarea României trebuie să fie una generală, globală și nu doar pe acest incident în sine. Sigur că legat de acest incident în sine, România poate să condamne faptul că de pildă Federația Rusă a blocat Marea de Azov, dar nici asta nu este în sine o chestiune atât de gravă. A blocat Marea de Azov pe care o controlează lăsând practic Ucraina fără flotă. Fără flotă nu a lăsat-o astăzi sau ieri, ci a lăsat-o în 2014. Lucrurile se leagă între ele și nu poți să decupezi un episod despre care să zici că trebue să te pronunți pentru că este vorba despre o piesă într-un puzzle mult mai complicat. 

România trebuie să aibă un ochi atent pe ceea ce se întâmplă în Ucraina indiferent că există sau nu există asemenea episoade care aduc tema în prim plan. Așadar, România nu trebuie să aibă o atenție jurnalistică, ci trebuie să aibă o atenție sistematică, a conchis Dan Dungaciu în exclusivitate pentru PSnews.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *