România primește astăzi, 13 ianuarie, încă 1,9 miliarde EUR din Planul Național de Redresare și Reziliență, pe partea de împrumut, urmând ca o nouă tranșă să fie disponibilizată după îndeplinirea celor 24 de ținte și jaloane aferente primului trimestru din 2022, informează eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.
„În contul Ministerului Finanțelor vor intra astăzi încă 1,9 miliarde EUR din PNRR. Această sumă face parte din prefinanțarea de 13% a componentei de împrumut a PNRR, cu un total de 14,94 miliarde de EUR. Plata de astăzi completează prima tranșă a prefinanțării, componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro. De la 3 noiembrie, momentul aprobării și punerii în aplicare a PNRR, și până în prezent, România a primit de la Uniunea Europeană 3,79 miliarde de EUR”, scrie eurodeputatul PNL.
Fondurile împrumutate vor fi utilizate pentru finanțarea reformelor și investițiilor necesare redresării economice și sociale, dar și dezvoltării și modernizării României pe termen lung.
„Se vor realiza tranziția verde și tranziția digitală, consolidând, în același timp, infrastructura de transport, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea, fundamentul PNRR”, spune Dan Motreanu.
Potrivit acestuia, cele 14,94 miliarde de EUR sub formă de împrumut pot fi accesate în condiții foarte avantajoase până în 2026 și vor fi disponibile în zece tranșe, în funcție de progresul îndeplinirii obiectivelor asumate prin PNRR.
„Pentru a primi o nouă tranșă de bani, România are de îndeplinit în primele trei luni din 2022, pe componenta de împrumut, 24 de ținte și jaloane. Până la 1 ianuarie, România avea de îndeplinit 21 de ținte și jaloane pe partea de grant, 18 fiind finalizate, pentru celelalte trei depunându-se eforturi la nivel guvernamental. Din totalul de 507 ținte și jaloane asumate la nivelul PNRR, până în prezent au fost îndeplinite 18. Țintele și jaloanele îndeplinite vizează, printre altele, măsuri și cadrul legislativ necesar pentru: serviciul de alimentare cu apă și canalizare; prevenirea abandonului școlar (a fost lansat și apelul de proiecte pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la gimnaziu la liceu); securitatea rețelelor 5G și securitatea cibernetică; creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate); adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate; constituirea comitetului de monitorizare a reformei sistemului public de pensii; sistemul informatic aferent gestionării și monitorizării PNRR; operaționalizarea unui task-force la Ministerul Cercetării și Digitalizării pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor propuse in domeniul Transformare digitală”, mai informează eurodeputatul român.
România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României
Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.
Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020.
Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.
România are pentru anul 2022 o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane.
Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este „axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.
