Ce se întâmplă cu ratele românilor? Anul aduce dobânzi mai mari? Cum ne afectează criza energetică și cât de acut se simt urmările războiului în buzunare? O analiză cu cifrele pe masă alături de Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.
Este loc de optimism pentru anul 2023 din punct de vedere financiar?
„Tonul e dintr-o dată îngrijorător. Totuși, stăm relativ bine noi, ca țară, ținând cont de toată această succesiune de crize. Tonul meu este optimist din perspectiva a ceea ce se putea întâmpla rău. […] Trebuie să fim relativ calmi în această perioadă, să înțelegem că sunt o mulțime de crize și provocări care nu depind în linii mari de noi și trebuie să nu intrăm în panică. […] Chiar nu avem motive de panică având în vedere că anul trecut aceste crize erau mai acute”, a explicat Dan Suciu la Europa FM.
Dan Suciu: „A fost un transfer al prețurilor la energie extrem de rapid, neașteptat”
„Dacă vă mai amintiți, în prima parte a anului 2023 am avut o explozie a prețurilor venită din prețurile la energie. Prețurile la energie s-au dat peste cap din cauza războiului, din cauza unei crize de producție, care a coincis cu războiul care a dat peste cap piața. Au fost multe cauze care au dat peste cap prețurile la energie care au tras apoi în sus toate prețurile. Colegii mei de la Banca Națională au spus că a fost un transfer al prețurilor la energie extrem de rapid, neașteptat. Viteza cu care s-au transferat, aproape instantaneu…”, a spus purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României la Europa FM.
De ce a avut loc acest transfer al prețurilor într-un ritm atât de rapid?
„Panica, mecanisme de cerere-ofertă (grâul ucrainean, producția ucraineană), plus anumite condiții interne. România a fost o țară în care consumul și achiziția de bunuri a fost una masivă în cursul anului trecut, ceea ce a pus o presiune pe creșterea prețurilor.
Dacă ne uităm la cifrele goale, dincolo de încărcătura subiectivă și de oamenii din spatele acestor cifre, acest lucru îl observăm: a fost o presiune și pe cerere, oamenii au avut bani în perioada asta, salariile au crescut semnificativ. Puterea de cumpărare a scăzut anul acesta, raportat la inflație. Toate aceste fenomene au pus presiune pe prețuri, prețurile au crescut. Este un fenomen nu numai local”, a explicat Dan Suciu.
Cât mai crește inflația?
„Ultimele date din ianuarie vorbeau despre 15%. Prognoza noastră este de 7% pe finalul anului. Probabil vârful s-a atins în luna noiembrie anul trecut. Asta nu înseamnă că nu mai cresc prețurile, dar viteza de creștere a prețurilor se diminuează”, a spus Dan Suciu.
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, despre ratele românilor: „Nu există o altă metodă de a lupta cu inflația decât creșterea dobânzilor”
„Anul trecut au fost și creșteri de salarii – 11%. Nu e o cifră mică neapărat. Media de creștere îți arată că unii au avut creștere, unii nu. Nu există o altă metodă adecvată de a lupta cu inflația decât creșterea dobânzilor.
Din păcate, s-a întâmplat, dar nu există altă soluție decât să fi lăsat inflația la liber și prețurile să fi crescut și mai mult și la un moment dat cred că nimeni nu se mai uita la rate pentru că situația era mult mai gravă în viață de zi cu zi. Este singura metodă eficientă pe termen mediu de a stăvili inflația. Nu s-a găsit alta că dacă se găsea alta…”, a explicat Dan Suciu.
Va mai crește dobânda de referință?
„Banca Națională va reacționa prin politica de dobândă…. dacă va fi necesar vom crește, dacă nu va fi necesar nu vom crește… […]. IRCC este un ROBOR pe termen scurt cu o întârziere de 6 luni. Va fi probabil la vârf în aprilie, undeva la 6,02%, după aceea creșteri nu vom mai avea. Dar dobânzile nu vor mai scădea la 1% – este imposibil, nu că nu ne dorim”, a spus Dan Suciu.
Românii și creditele la bănci: Ce s-a întâmplat cu apetența românilor pentru credit?
„A scăzut, dar nu e o scădere dramatică. În prima parte a anului trecut aveam recorduri de creditare. Pe finalul anului ritmul s-a redus. În continuare se iau credite. Creditul este o decizie personală, care trebuie să se bazeze pe următorul considerent: dacă îți face viața mai bună, este o decizie înțeleaptă. Dacă este un efort financiar, nu este o decizie înțeleaptă. […]
Din fericire, numărul creditelor neperfomante nu a crescut. Suntem undeva la 2,5%. Sigur că sunt persoane, dar cred că sunt mai multe cauze care au dus la acest lucru. Oamenii au înțeles că nu este o joacă să iei un credit”, a mai spus Dan Suciu.
Dan Suciu, despre situația în care se află Ungaria: „Inflația este de 25%”
„Ungaria trece printr-o perioadă foarte grea. Inflația este 25%, dobânda de referință este de 13%, iar alimentele cu preț reglementat nu se mai găsesc. […]”, a spus purtătorul de cuvânt al BNR.
De ce nu simte toată lumea creșterea economică?
„Este și problemă de fiscalitate, și de impozitare, de regionalizare în România. […] Regiunea București – Ilfov este a 14-a cea mai bogată din cele 200 și ceva de regiuni ale Europei. În același timp, trei dintre cele mai sărace regiuni din Europa se află în România. Noi nu prea putem vorbi despre politici fiscale în România”, a spus Dan Suciu.
Dan Suciu, despre deficitul bugetar
„Este important să pstrăm proporțiile de deficit la care ne-am angajat. Pentru a avea acel procent de inflație scăzută este nevoie și de un deficit bugetar aflat sub control. Prognoza Băncii Centrale depinde de păstrarea deficitului bugetar. În cazul în care deficitul este mai mare este foarte greu să ai o inflație scăzută”, a explicat purtătorul de cuvânt al BNR.
Purtătorul de cuvânt al BNR, despre colectarea scăzută a taxelor în România
„În bună măsură ține de o disciplină fiscală pe care companiile din România așa o înțeleg. În România avem un paradox: avem multe companii sărace și patroni bogați. Trebuie să înțelegem că sunt foarte puține companii care din perspectiva băncilor sunt bancabile – cărora o bancă le-ar da un credit. Multe dintre ele au capital negativ – sunt pe minus. Ai da credit unei companii cu minus? Nu. Ele funcționează, dau de lucru, cumpără, vând, plătesc taxe și impozite într-o anumită măsură… există viață, dar prea multă viață nu poate exista și ceva dubios se întâmplă”, a spus Dan Suciu.
România și moneda unică europeană
„E o promisiune făcută de statul român, cu un teremen nedefinit și, din păcate, nu prea poate fi definit pentru că există o serie de parametri pe care nu-i atingem. Trebuie să avem un deficiti bugetar la 3% din PIB și să fie stabil la 3% – vedem că este una din marile probleme de ani de zile. Trebuie să avem niște dobânzi mult mai reduse. Asta înseamnă să coborâm și inflația. În cursul anului viitor, cifra va fi consistent scăzută. Datoria publică este sub 60%, dar până la deficitul acela de 3%”, a spus Dan Suciu.
Dan Suciu, despre trecerea la moneda Euro: Suntem în stare să facem acest pas semnificativ?
„Este o integrare consistentă în zona EURO astfel încât să poată face față tuturor solicitărilor. Suntem în stare să facem acest pas semnificativ? Suntem într-o situație tensionată, dincolo de problemele deficitului bugetar, de cont curent, care sunt mai vechi și sunt structurale, dar au apărut cauze internaționale care au dat peste cap țările din Europa și Statele Unite”, a explicat Dan Suciu.
Purtătorul de cuvânt al BNR, despre economii și stabilitatea leului: „A face economii când inflația este mare înseamnă că-ți erodezi din venituri”
„Nu am calificarea necesară. A face economii este o decizie înțeleaptă întotdeauna. A face economii este o decizie rațională. A face economii când inflația este mare înseamnă că-ți erodezi din venituri. Și Băncile au făcut un lucru: să determinăm băncile să crească dobânda la depozite. De la 1% la 8%”, a explicat Dan Suciu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
