Invitatul Marinelei Angheluș la emisiunea Puterea Știrilor de la PS News, Daniel Buda, europarlamentar român (PNL/PPE), vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European a explicat ce ar însemna pentru România, reducerea de pesticide în aceeași proporție ca și celelalte state memebre UE si de ce tinerii fermieri reprezintă doar 6% din totalul fermierilor.
” Am participat cu grupul meu politic la o dezbatere vizavi de ceea ce înseamnă consumul de îngrășăminte chimice și am spus foarte clar că nu putem accepta o reducere a consumului de îngrășăminte, în România, atâta vreme cât alte state le folosesc cu kilogramele. În acest context se discută la nivelul Comisiei Europene și la nivelul Parlamentului European de a se reduce consumul de ingrășăminte, cu anumite cote procentuale”.
Potrivit lui Daniel Buda, colegii europarlamentari din Germania, Austria, Italia au înțeles care sunt realitățile din România și susțin adoptarea unor regulamente care să nu afecteze fermierii din România.
„În România, în momentul de față, se consumă aproximativ 640 g de produse chimice pe hectar, pe când alte în state, de exemplu, Olanda consumă 8.000g pe hectar. Nu poți să mă obligi pe mine, ca țară, să reduc cu 50% consumul de îngrășăminte chimice pe hectar și tot cu 50% pe cei din Olanda, pentru că oricum ei ajung la 4kg și eu aș fi undeva la cel mult 400g”.
Tinerii fermieri reprezintă doar 6% din totalul fermierilor. Agricultura este percepută adesea ca o activitate dificilă, nesigură și puțin profitabilă
„Avem resurse financiare europene care sunt puse la dispoziția tinerilor fermieri, undeva între 70.000 euro și 100.000 euro. Aceste fonduri pot să fie accesate, sigur, în anumite condiții. Mai sunt și alte resurse financiare, tot la nivel de la nivel european, care pot fi puse la dispoziția fermierilor: avem 21 de miliarde de euro doar pentru sectorul agricol. Sunt bani ce urmează să fie atrași în zona aceasta de agricultură. În același timp însă, sunt niște realități care nu pot să fie contestate”.
Mai avem mult până departe
„Este o nevoie de reîntinerire sau de repopulare a spațiului rural și atunci îmi întreb colegii dacă și-ar trimite copiii în zona rurală, să fie fermieri, dacă ar avea condiții suficient de bune? Sau suntem într-o situație în care mai avem mult până departe, în așa fel încât mai avem de lucrat la condițiile de trai și de viață din spațiul rural. O famile care trăiește acolo are nevoie să aibă acces la școală, la sănătate, la infrastructură rutieră și la alte aspecte. România este undeva pe locul cinci sau pe locul șase în ceea ce înseamnă atragerea tinerilor în agricultură, comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană, dar este insuficient. Deci mai avem mult de lucrat în această zonă. Există bani europeni pentru a putea rezolva această problemă, iar tinerii au nevoie de internet pentru a merge la țară. Nu concep viața fară internet”.
Viața la țară este lipsită de predictibilitate
” Niciodată nu știi la ce să te aștepți. Ba plouă, ba nu,plouă, ba plouă prea mult. Oameni buni, agricultura nu este la fel ca și cum ai conduce o mașină. Când nu ai comenzi la mașină, îți spui mașina în garaj și aștept să-ți vină comenzile. Da, când îți plouă afară? În sectorul de construcții nu lucrezi la exterior, ci la interior. Ori aici ai vaca, oaia, calul, porcul de hrănit . Trebuie să fii acolo 25h din 24 de ore”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
