Skip to content
Politică Video

Daniel Torje despre România cu Dan Bucura EXCLUSIV (VIDEO)

Invitatul celei mai recente ediţii a interviurilor video PSnews.ro a fost comisarul-şef de poliţie Daniel Torje, rectorul interimar al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

Comandantul a vorbit despre concurenţă acerbă din ultimii ani, la înscrierea pentru locurile acestei instituţii de învăţământ. În acest context, oficialul a explicat care sunt beneficiile pentru absolvenţii Academiei de Poliţie şi care este profilul celor admişi.

CITIŢI ŞI: Rectorul Academiei de Poliţie: „Avem o concurenţă acerbă la înscriere, pentru că oferim un viitor sigur” EXCLUSIV (VIDEO)

În dialogul cu Dan Bucura, rectorul a arătat ce se întâmplă cu absolvenţii instituţiei de învăţământ pe care o coordonează şi cât de prezente sunt fetele în rândurile cursanţilor unei facultăţi monopolizate în trecut de către băieţi.

CITIŢI ŞI: Daniel Torje: „Institutul de Magistratură ne fură absolvenţii, iar asta ne bucură” EXCLUSIV (VIDEO)

Pe final, omul care are mari şanse să fie titularizat ca al optulea rector al Academiei a făcut o scurtă radiografie a activităţii predecesorilor săi.

CITIŢI ŞI: Rectorul Daniel Torje: „Sportul şi teatrul m-au ajutat să mă pot apropia de sufletul omului” EXCLUSIV (VIDEO)

Dan Bucura: Invitatul interviurilor PSnews de astăzi este domnul comisar-şef Daniel Torje, rectorul interimar al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. Bine aţi venit în studioul nostru, domnule comandant.

Daniel Torje: Bine v-am găsit.

Dan Bucura: Am să încep direct cu o primă întrebare legată de activitatea Academiei de Poliţie şi de ce mai reprezintă ea, pentru că, în momentul de faţă (cel puţin la nivel vizual), este una dintre instituţiile de învăţământ care asigură ceva mai special – şi anume: o repartiţie după terminarea studiilor. E unul dintre puţinele motive pentru care e din ce în ce mai vânată de către candidaţi. Se reflectă această senzaţie vizuală şi real, la ceea ce simţiţi acolo? Vin tot mai mulţi oameni, vor mai mulţi tineri către dumneavoastră? Cum este evoluţia, din punctul ăsta de vedere?

Daniel Torje: Da. Academia de Poliţie a fost, este şi va rămâne – zic eu – o instituţie de învăţământ căutată de tinerii care îşi doresc o carieră în Ministerul Afacerilor Interne. Într-o lume dominată de criza locurilor de muncă, de un şomaj crescut în rândul tinerilor, garanţia unui loc de muncă reprezintă, fără doar şi poate, un argument solid în opţiunea tinerilor pentru instituţiile de învăţământ superior. Însă Academia de Poliţie oferă şi alte avantaje tinerilor. Aş vorbi, în primul rând, despre posibilitatea pe care le-o oferă de a îmbrăţişa o meserie captivantă, care scoate în evidenţă anumite trăsături de caracter ale tânărului: curaj, spirit de abnegaţie, încredere în forţele proprii, dorinţă de sacrificiu. Aş spune, totodată, că Academia de Poliţie oferă servicii educaţionale şi condiţii de pregătire la standardele cele mai înalte. Şi, nu în ultimul rând, foarte important (poate la fel de important ca şi garanţia locului de muncă) este faptul că Academia de Poliţie oferă cazare, hrană şi echipament în condiţii de gratuitate. Toate acestea însumate fac din Academia de Poliţie o instituţie atractivă şi căutată de tinerii din ziua de astăzi.

Dan Bucura: Ce înseamnă „căutată”, faţă de alte universităţi, ca oferte? Cam ce număr de locuri? Bănuiesc că se schimbă (fiecare an are particularitatea lui), dar cam câţi studenţi (câţi cursanţi, de fapt), câţi candidaţi sunt pe locurile Academiei – în medie, aşa?

Daniel Torje: În medie, an de an, la începutul examenului de admitere, concurenţa se află undeva la 16 pe un loc.

Dan Bucura: O! Mult!

Daniel Torje: După parcurgerea probelor eliminatorii, s-ajunge la o cifră de 10, până la minim 7 pe un loc. Deci n-am coborât sub cifra de 7 pe un loc la probele scrise.

Dan Bucura: Este cam cea mai serioasă concurenţă.

Daniel Torje: Da.

Dan Bucura: Am observat, în ultima vreme, şi o tendinţă a prezenţei fetelor pe lista cursanţilor. Acuma, se zice că, de multe ori (cel puţin în perioada respectivă), fetele fiind mai studioase, pot fi favorizate la un astfel de examen. Cum este proporţia şi cum se adaptează, până la urmă, aceste fete într-un regim din acesta, oarecum specific (cel puţin ca mentalitate, cum se vede din exterior), specific, de multe ori, bărbaţilor?

Daniel Torje: Da. În momentul de faţă, în Academia de Poliţie, la cursurile cu frecvenţă, avem 1.608 studenţi. Dintre aceştia, 400 sunt fete – adică un sfert. Fetele au calităţi incontestabile, care le permit să performeze în specializări precum Investigarea Fraudelor, Poliţie Rutieră, Criminalistică, Combaterea Criminalităţii Organizate, Investigaţii Criminale…

Dan Bucura: IT.

Daniel Torje: Chiar şi în Ordine Publică, în Jandarmerie sau la Poliţia de Frontieră. Fetele au capacitatea de a răspunde solicitărilor specifice la cea mai înaltă exprimare. Sigur că problema fetelor se pune, în Ministerul de Interne, atunci când ele îşi manifestă intenţia de a încheia o căsătorie – şi atunci aici apar unele probleme în sistem, legate de faptul că ele îşi iau acel concediu de 2 ani de zile. Dar problema lor nu se pune din punct de vedere al randamentului care-l pot da şi al performanţei pe care o poate realiza o fată. De altfel, prezenţa femeii-poliţist este constatată în toate ţările civilizate, iar eu am convingerea că ele pot profesa, cu rezultate foarte bune, şi în domeniul de Ordine şi Siguranţă Publică din ţara noastră.

Dan Bucura: După absolvire, cursanţii au obligativitatea rămânerii în sistem o perioadă de timp (10 ani – sper că nu greşesc).

Daniel Torje: Da – aşa este.

Dan Bucura: Ei pot, totuşi, să-şi răscumpere acest drept de a se rupe de sistem şi a porni pe un alt drum. Care este rata de părăsire a sistemului prin această metodă, de răscumpărare? Pleacă mulţi în intervalul acesta de 10 ani? Sau ei rămân, totuşi, în sistem?

Daniel Torje: Nu pleacă mulţi; în schimb, pleacă cei care sunt foarte, foarte buni la carte şi care au alternativa de a urma cursul Institutului de Magistratură. Pentru noi, e un sentiment de mândrie faptul că, printre cursanţii acestui institut, majoritatea sunt absolvenţi de Academia de Poliţie – ceea ce spune mult despre calitatea actului didactic din instituţia noastră.

Dan Bucura: Vă propun să revenim un pic la persoana dumneavoastră. Aţi fost numit relativ recent pe acest post – momentan, interimar – de rector al Academiei. Care credeţi că au fost atuurile pentru această numire şi ce v-a propulsat, până la urmă, pe această funcţie astăzi?

Daniel Torje: Lucrez în Academia de Poliţie de 24 de ani. Din cei 24 de ani, în 10 ani am îndeplinit funcţii de conducere. Vreau să cred că în cei 10 ani am făcut dovada unor calităţi manageriale care i-au determinat pe colegii mei să mă aleagă, la un moment dat, preşedintele Senatului Universitar. Fie că vorbim de Academia de Poliţie sau de orice altă universitate din România, vreau să cred că conducătorul acestei instituţii trebuie să fie, în primul rând, un bun pedagog. El trebuie să aibă capacitatea de a crea şi de a menţine un cadru specific educaţiei. De asemenea, trebuie să aibă capacităţi organizatorice, să aibă abilitatea de a stabili priorităţile şi de a-şi coordona sarcinile, să aibă uşurinţă în comunicare, să aibă talentul de a transmite studenţilor sau elevilor plăcerea de a învăţa, să aibă capacitatea de a asculta, să aibă iscusinţa de a menţine un echilibru între autoritatea şi libertatea în echipă şi, nu în ultimul rând, să fie devotat instituţiei. Cred că toate aceste lucruri i-au determinat şi pe cei din conducerea Ministerului de Interne, la un moment, să-mi încredinţeze comanda Academiei de Poliţie.

Dan Bucura: La numirea dumneavoastră, au fost câteva voci (nu multe) care v-au contestat. A fost un episod pe care ei l-au invocat: dumneavoastră aţi avut o carieră paralelă – să spunem aşa – şi în domeniul actoriei. Poate clarificăm un pic acest episod: de ce credeţi că au existat oameni care au contestat, aşa cum am spus, ceea ce dumneavoastră aţi făcut şi dacă v-a folosit, până la urmă, acea perioadă în care aţi activat şi ca actor semi-profesionist sau neprofesionist, nu?

Daniel Torje: Da. Majoritatea oamenilor au, pe lângă activitatea profesională de bază (să-i zic aşa), şi o preocupare extra-profesională sau o pasiune. În timpul meu liber, drumurile m-au dus spre sala de sport sau sala de teatru. Ambele m-au ajutat în viaţă să-mi dezvolt capacităţile fizice şi intelectuale. Am urcat, la un moment dat, pe scenă din dorinţa de a oferi un dram de bucurie oamenilor. Am rămas acolo, pentru că actori renumiţi, regizori, scenarişti sau diferite personalităţi din viaţa publică românească m-au apreciat pentru ceea ce am făcut, m-au susţinut şi m-au încurajat. Atât sportul, cât şi teatrul m-au ajutat foarte mult să mă apropii de sufletul oamenilor, m-au învăţat că performanţa într-un colectiv înseamnă să comunici foarte bine cu cei din jurul tău, înseamnă o susţinere şi un spirit de echipă, înseamnă încredere în forţele proprii şi încrederea în cel de lângă tine, înseamnă să-ţi iubeşti oamenii. De fapt, acest lucru m-a ajutat să cultiv studenţilor în Academia de Poliţie iubirea faţă de semeni şi vreau să cred că fiecare student care a lucrat cu mine are imprimat aşa, în conştiinţă şi în sufletul lui, respectul faţă de cetăţean, îndatorirea lui de a fi mereu în sprijinul cetăţeanului. Iată două aspecte care m-au ajutat foarte mult în activitatea pe care o desfăşor în Academia de Poliţie.

Dan Bucura: Ştiu că urmează un concurs de titularizare sau e în viitorul apropiat. Şi aş vrea  să vă-ntreb (pentru că sunteţi, totuşi, o instituţie oarecum închisă – nu e ca o instituţie de învăţământ superior obişnuită din sistemul de învăţământ): cum se desfăşoară un astfel de concurs? Cum ar trebui să fie titularizarea respectivă pentru postul de rector al Academiei de Poliţie?

Daniel Torje: Titularizarea mea sau a altui coleg din Academia de Poliţie înseamnă, de fapt, votul comunităţii academice. Conform Legii educaţiei naţionale, orice universitate din România (deci şi Academia de Poliţie) are două opţiuni în desemnarea conducătorului: opţiunea votului cadrelor didactice titulare din instituţia respectivă şi opţiunea unui concurs public. Această opţiune se face în urma unui referendum organizat la nivelul instituţiei respective. În urma referendumului organizat în Academia de Poliţie în urmă cu mai bine de şase luni, comunitatea academică a stabilit ca această opţiune să se facă prin vot. Prin urmare, undeva la jumătatea lunii mai, colegii mei – cadrele didactice şi instructorii de predare titulari din Academia de Poliţie – îşi vor exprima această opţiune.

Dan Bucura: Haideţi să ne mai întoarcem puţin la activitatea didactică şi la cursanţi şi aş fi vrut să vă întreb următorul lucru: Academia de Poliţie este o instituţie în care cursanţii trebuie să dea dovadă şi de aptitudini fizice, şi de aptitudini intelectuale. Se poate vorbi, totuşi, de un compromis pentru cursanţii care excelează într-un domeniu, dar nu sunt la fel de performanţi în celălalt? Concret: pentru un elev foarte, foarte bun intelectual, dar care are oareşice carenţe la nivel sportiv, se pot face aceste compromisuri de care vorbeam sau cum se tratează astfel de cazuri?

Daniel Torje: Aş vrea să ştiţi că studenţii Academiei de Poliţie sunt foarte buni la carte şi foarte buni la sport. În general, cei care au rezultate foarte bune la carte au şi performanţe sportive deosebite. Nu întâmplător, şefa de promoţie din anul 2015 (deci vorbim de ultima promoţie), Ghinescu Andreea, este şi campioană mondială a poliţiştilor la tenis de câmp. Iar această asociere între performanţele sportive şi cele intelectuale. Iar această asociere este o prezenţă constantă în rândul studenţilor. Adică avem foarte mulţi studenţi care au medii generale peste 9,50 şi performanţe deosebite pe diferite discipline sportive. Să nu uităm faptul că poliţistul, oricât de mult ar avea el dezvoltate capacităţile intelectuale (şi e bine să fie aşa – noi ne străduim să fie aşa), el nu îli desfăşoară activitatea într-un halat imaculat, printre rafturi de cărţi sau eprubete. El este în contact permanent cu stresul şi dinamica vieţii noastre cotidiene. El, practic, este un observator permanent şi un participant activ la animaţia vieţii noastre de zi cu zi. Respectarea ordinii şi liniştii publice, asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, menţinerea unui sistem de securitate şi siguranţă civică nu se pot realiza într-un birou.

Dan Bucura: Spuneţi-mi: la nivel de ţară, ce alternativă există pentru Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti? Bănuiesc că sunt cursanţi în toată ţara care şi-ar dori să vină la Bucureşti, dar e, totuşi, o distanţă mare. Se pot duce în altă parte? Au altă alternativă? Sau este singurul loc la nivel naţional?

Daniel Torje: Academia de Poliţie este o instituţie unică în peisajul universitar românesc. Este singura instituţie de învăţământ superior din Ministerul Afacerilor Interne care asigură formarea specialiştilor cu pregătire universitară şi post-universitară, pentru structurile MAI şi pentru alţi beneficiari. Prin urmare, cine doreşte cu adevărat să devină ofiţer nu-l poate împiedica distanţa. La noi, în sistemul nostru, există şi alte şcoli, dar de nivelul şcolilor post-liceale. Şi aş aminti aici, de exemplu, Şcoala de Poliţie de Frontieră de la Oradea, care pregăteşte agenţi de poliţie…

Dan Bucura: Câmpina parcă are ceva…

Daniel Torje: Cluj-Napoca şi Câmpina pentru poliţişti, Fălticeniul şi Drăgăşaniul pentru jandarmi, Boldeştiul pentru subofiţerii de pompieri… Prin urmare, toţi cei care doresc să devină ofiţeri în cadrul Ministerului Afacerilor Interne trebuie să vină la Academia din Bucureşti.

Dan Bucura: Deci e adevărată vorba aia, că – cel puţin la Poliţie – ora exactă se dă la Bucureşti.

Daniel Torje: Da, dar trebuie să reţineţi faptul că, în vocabularul personalului Ministerului Afacerilor Interne, nu există cuvântul „greu” sau expresia „nu se poate”.

Dan Bucura: Am înţeles. Haideţi să facem un joc de imaginaţie şi să ne închipuim că de mâine sunteţi titularizat, sunteţi rectorul Academiei de Poliţie. S-ar schimba cu ceva pentru dumneavoastră lucrurile, aţi putea face alt tip de management sau care ar fi prima măsură pe care aţi lua-o, în situaţia asta, faţăm de cea de astăzi, să spunem?

Daniel Torje: Managementul meu nu va fi niciodată influenţat sau condiţionat de un anumit act administrativ. Indiferent că am fost împuternicit, desemnat sau titular, că am fost şef de birou, director de departament sau decan de facultate, managementul meu a fost la fel – adică a fost un management apropiat de oameni, un management care a promovat un climat de respect, de colaborare, de întrajutorare reciprocă, de stimulare a cadrelor didactice şi a studenţilor în a participa în mod activ la viaţa instituţiei noastre, impunerea unor standarde performaţionale care să promoveze şi să disemineze cultura profesională.

Dan Bucura: Spuneţi-mi două-trei proiecte de care aţi vrea să vă legaţi numele, ca rector al Academiei de Poliţie. Ce vreţi să finalizaţi pe mandatul dumneavoastră?

Daniel Torje: Sunt foarte multe proiecte de care…

Dan Bucura: De-aia v-am zis: două-trei, ca să nu monopolizăm timpul.

Daniel Torje: Da, dar, dacă ar fi să mă leg de componenta didactică, aş spune: creşterea calităţii actului didactic, promovarea unui învăţământ modern şi euristic sau schimbul de bune practici cu instituţii din întreaga lume… Dacă m-aş referi la componenta logistică, aş spune: proiectul poligonului de tragere sau reabilitarea bazinului de înot sau proiectul de supraveghere perimetrală. Însă cel mai important proiect de care eu vreau să-mi leg numele este legat de comunitatea universitară şi de atmosfera de lucru din Academia de Poliţie. Adică îmi propun să creez acel climat de muncă, prin care colegii mei să regăsească plăcerea de a munci, dorinţa de a performa, de a avea iniţiativă şi de a se implica cu dăruire în realizarea binelui comun. De acest proiect vreau să-mi leg numele – adică vreau să-şi aducă aminte de rectorul Torje ca un comandant care a pus pe ordinea de zi, pe agenda lui de lucru, în centrul preocupărilor sale omul: student, cadru didactic.

Dan Bucura: Cum aţi caracteriza (tot foarte pe scurt) activitatea managerială a celor de dinaintea dumneavoastră?

Daniel Torje: În cei 25 de ani de existenţă, la comanda Academiei de Poliţiei s-au aflat 7 rectori. Recent (mai exact, pe data de 14 aprilie), pentru prima dată, i-am adunat pe toţi la un loc. A fost un semn de recunoştinţă pentru tot ce au făcut ei în dezvoltarea instituţiei noastre. A fost o lecţie dată, că generaţia de azi a învăţat bine lecţia recunoştinţei şi că uitarea nu ne-a întunecat conştiinţa. Fiecare a lăsat ceva în urma lui. Aşa îmi propun şi eu: pe drumul pe care l-am ales să las în urma mea o amprentă, o urmă a performanţei manageriale de care să se bucure generaţiile care vor veni.

Dan Bucura: Şi ultima întrebare a interviului de astăzi: credeţi că o schimbare majoră, un cutremur pe scena politică, o nouă guvernare, o altă abordare ar trebui sau poate să influenţeze conducerea sau managementul Academiei de Poliţiei?

Daniel Torje: În viaţă, orice e posibil. Din prima zi în care am fost numit la comanda Academiei de Poliţie, m-am gândit la ziua în care nu voi mai fi rector al Academiei de Poliţie şi vreau să vă spun că, în acea zi, voi avea puterea să stau cu fruntea sus în faţa oricărui coleg de-al meu şi să-l privesc în ochi, fără teama că o anumită decizie sau o anumită hotărâre pe care am luat-o în calitate de rector mă va determina să ţin privirea jos. Vă asigur că, în acea zi, făclia performanţei va lumina la fel ca şi până acum şi că, odată cu ea, voi preda generaţiilor care vor veni după mine moştenirea tuturor valorilor pe care această instituţie le-a generat în decursul existenţei ei.

Dan Bucura: Domnule comandant, vă mulţumesc şi vă urez succes în activitatea pe care urmează să o desfăşuraţi.

Daniel Torje: Mulţumesc şi eu pentru invitaţie.

Dan Bucura: Cu drag.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *