Mihai Daraban, președintele CCIR (Camera de Comerț a României) a explicat, în cadrul emisiunii “Puterea Știrilor” moderată de Marinela Angheluș, de ce este absolut necesară o directivă minimală a Comisiei Europene care să reglementeze activitatea camerelor de comerț și de ce este necesară uniformizarea camerelor de comerț europene.
„Este un demers al nostru pe care îl facem de mai mulți ani. Încercăm să-i convingem pe colegii noștri de la Eurochambres, care fiecare vine dintr-un sistem diferit de Cameră de comerț. Deci, practic, în afară de brand, restul de activități sunt complet diferite. Aici se pare că, dacă nu există în România o influență externă de conștientizare a guvernanților despre ce înseamnă Camera de Comerț, noi putem să venim cu toate argumentele posibile și nu cred că vom reuși vreodată.
Trebuie înțeles rolul Camerelor de Comerț dintr-un un unghi și din celălalt. Sunt camere care primesc niște prerogative de la guverne, prerogative care până la urmă înseamnă mijloace de finanțare a camerelor de comerț, nimic altceva. Dar în același timp, camerelor li se cer foarte multe chestiuni.
Dau un exemplu: toți atașații comerciali ai Austriei sunt angajații Camerei de Comerț Austria. Acolo, în Austria, există membria obligatorie a tuturor firmelor ca să fie membre la Camera de Comerț, contra unei cotizații anuale, cam 0,01% din cifra de afaceri, ceva de genul ăsta. Bineînțeles că există și acolo polemici. Florareasa din colț nu înțelege de ce ea trebuie să plătească obligatoriu cotizație la Camera de Comerț. Sunt personaje bine școlite care vin cu explicații și care le spunem, de exemplu: în România avem 15 atașați. Le-am luat petrolul, le-am luat pădurile, le-am luat două bănci. Nivelul de trai al Austriei a crescut și, în consecință, ți se vor cumpăra mai multe flori”.
Sunt aceste sisteme camerale diferite în Europa, dar care aduc unora beneficii directe, unora beneficii indirecte.
Gândiți-vă, de exemplu, că noi avem doar 28.080 de exportatori în România din cele 846.457 firme care au depus bilanțul. Acum, oamenii aceștia, 28.080 de exportatori au făcut export de 91 de miliarde, în 2023.
Au făcut în așa fel încât, prin efortul lor au redus acel deficit al balanței comerciale, că l-am avut 34,1 miliarde în 2022 și ne-am înregistrat la sfârșit de 2023 cu 28,9 miliarde, deficit al balanței.
Dar, acele firme 28.080 au adus în România 91 de miliarde de euro este, știți cum e cum se vorbește, de cei care muncesc în străinătate și care aduc primit banii acasă. Adică, într-adevăr, unii ar beneficia de o diplomație economică în mod direct, dar indirect, beneficiază toți și toată populația, până la urmă, nu doar ceilalți agenți economici.Germania tot așa are membri obligatorie. Camerele de comerț, au sarcina să se ocupe de învățământul profesional dual. Nu în ultimul rând, Camera Germaniei este obligată să deschidă reprezentanție economice în străinătate. Camera germană din România primește 200.000 euro pe an de la Camera Germaniei ca să funcționeze. Pe lângă faptul că poate să aibă membri.
La noi este o formă fără fond, pentru că noi am avut cândva acel Registru al Comerțului care l-am înființat noi, iar statul român în 2002 a considerat că trebuie trecut la justiție și era singurul parteneriat public-privat care funcționa perfect în România. Bun, l-am distrus și pe acesta, iar Camerele de comerț, din păcate, nu au acea putere de a se implica cu adevărat în mediul de business și a-l ajuta”, a subliniat Mihai Daraban”, a conchis Mihai Daraban.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
