PSnews

PSnews VIDEO

Daraban (CCIR): Aș vrea să văd Parlamentul la 10 seara muncind pentru mediul de afaceri! EXCLUSIV

PSnews

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a fost invitatul celei mai recente ediții a interviurilor video PSnews.ro, prilej cu care a discutat despre prioritățile instituției în perioada imediat următoare.

În acest context, Mihai Daraban a subliniat importanța pe care ar putea să o aibă asupra mediului de afaceri din România introducerea unui sistem complementar de diplomație economică.

„În primul rând, noi ar trebui să devenim un minister privat al Economiei, am dori să creăm un sistem complementar , apropo de deficitul comercial al României, cred că se impune ca mediul de afaceri din România să aibă propriul sistem complementar de diplomație economică.

Cred că dacă am obține printr-un parteneriat public-privat ca fiecare firmă, și aici roata e deja inventată, poate copy-paste-ul ăsta în România a intrat așa, într-o zonă hilară, dar am făcut de multe ori apel la guvernanți, la parlamentari ca acolo unde nu au expertiză, trebuie să se dezvolte în oglindă. Să vadă dacă nu au experiență în domeniul respectiv, să copieze legislația. Copiați legislația de la țări unde roata și apa caldă sunt inventate de ceva zeci de ani. Nu e o rușine. Dar întorcându-mă la subiect, pe modelul finanțării dacă vreți a Camerei de Comerț a Ungariei, în care fiecare firmă, anual, la depunerea bilanțului fiscal face și o înmatriculare la Camera de Comerț contra a 20 de euro pe an. 20 de euro pe an. Pentru o firmă, sunt bani de buzunar. Dar s-ar face un buget anual noi l-am putea folosi în deschiderea a 100 de poziții în străinătate. Eu nu spun 100 de țări. 100 de poziții, astfel încât, nu știu, poate în America să avem 3 reprezentanți pe coasta de Vest, trei pe Centru, trei pe Est, nu știu, în China, în alte zone de interes comercial, pentru că până la urmă trebuie să facem ceva pentru scăderea acelui deficit. Și eu am convingerea că 100 de poziții, 100 de oameni profesioniști, pe care nu neapărat Camera să-i recruteze. Eu am făcut invitația și altor asociații patronale să facem un comitet de selecție, de stabilire a zonelor de interes, pentru că nici eu nu aș vrea să închiriez… dacă vreți să-mi pun o cocoașă și să fiu sunat de unul sau de altul cu nu știu ce pile și relații. Vreau să mă degrevez de lucrul ăsta, vreau să implic mai multe asociații de profil. Vorbim de asociația producătorilor de mobilă de exemplu. Nu confederații. Vorbim strict. Vorbim de domnul Erbașu dacă vreți în domeniul construcțiilor, vorbim de alte asociații patronale cu impact de ramură ca selecția, interesul pe o zonă, să-l facă dânșii. Nu Camera de Comerț. Camera de Comerț să fie, dacă vreți, gestionarul acestui fenomen, pentru că trebuie recunoscuți, spre deosebire de alte asociații patronale existente în România, Camera de Comerț, atât prin sediul pe care îl are, prin Camerele Județene existente, prin Romexpo, avem cea mai puternică infrastructură de business din România ca entitate complet privată. 100% privată

Cred că putem mișca puțin lucrurile din loc, pentru că și statul trebuie să înțeleagă o dată pentru totdeauna că nu mai poate să vorbească de societăți de stat la infinit. Adică vorbim dacă vreți, din cei 676.408 care au depus bilanțul la organele fiscale, mai sunt 928 de societăți de stat și până la 1184 societăți în care statul are peste 50%. Deci vedeți și dumneavoastră, vorbim de 0,3, 0,25% din numărul de societăți care depun bilanțul sunt societăți de stat. Deci trebuie să ieșim din cutuma asta că noi asigurăm servicii, noi statul român, noi Guvernul, asigurăm servicii doar capitalului de stat, privații, dacă îi ajutăm, e trafic de influență. Nu! Toate persoanele cu J la poartă, adică înregistrate la Registrul Comerțului, trebuie să beneficieze de același tratament din partea statului, fie că vorbim de capital privat românesc, fie că vorbim de capital străin, fie că vorbim de capital de stat”, a spus Daraban.

În același timp, Mihai Daraban a vorbit și despre influența luptei anticorupție asupra investitorilor. Președintele CCIR a afirmat că fenomenul luptei anticorupție în România a început odată cu investițiile străine majore.

„Cred că toți sunt într-o oarecare așteptare, pentru că, vedeți dumneavoastră, fenomenele acestea care se întâmplă în lupta anticorupție sunt foarte sensibile pentru investitorii străini. Poate risc să mă repet, dar au spus-o mai mulți. Poate nu se înțelege de fapt că fenomenul acesta anticorupție a început odată ce au început investițiile străine majore în România. Dacă ne aducem toți aminte de regretatul Alfred Moses, de alți ambasadori ai Statelor Unite de prin anii 1990, nimeni nu vorbea de anticorupție. Nu venea niciun ambasador pe la ministru, pe la președinte, să reclame ceva în lupta anticorupție. În momentul în care apar investițiile străine, gândiți-vă că un investitor străin își pune problema, domnule dacă atunci când iei o decizie de investiție, îți pui toate scenariile pe masă. Și bune și rele. La cele rele te gândești dacă la un moment dat vei ajunge într-o situație litigioasă cu statul, cu vreun partener privat din țara respectivă. Și îți pui problema la mediul și la lupta anticorupție existentă dacă nu cumva tu ca investitor străin ești pus în pericol, în sensul că poți fi păcălit, poți fi înșelat și așa mai departe cu pârghiile statului. Nu de hoți de buzunare. Vorbim de instituții. Adică să te păcălească efectiv instituții. Este cam același lucru ca atunci când o bancă comercială decide să ofere o finanțare, o creditare la o persoană sau chiar o societate, banca din prima se întreabă, în caz de credit neperformant, cum execută silit. Toți pleacă cu … Paradoxal când semnezi un contract comercial, lumea mai bea și un spriț după, dar îți iei toate măsurile. De aceea se și negociază foarte mult. Să știți că prețul până la urmă, într-un contract comercial, îl cam bați în cuie repede. Adică într-un contract, vorbim de main terms and conditions, de termenii principali în care intră preț, durată contract și există standard terms and conditions. Acolo se negociază inclusiv la ce curte și repet, la semnare toată lumea e prietenă, la ce curte de arbitraj sau instanță te judeci în caz de litigiu. Deci aici așa trebuie înțeleasă lupta anticorupție. Pentru că repet, în anii 1990 nu aveau ambasadorii străini din București nicio treabă cu corupția. Pentru că nu erau investiții. Nu aveau pe cine proteja. Că nu mor ei de dorul nostru să fim neapărat stat de drept așa, ca o icoană. Nu. Marea lor problemă și foarte pragmatic o spun, este protejarea potențialilor investitori și actualilor investitori de-ai lor în România”, a spus Daraban.

Întrebat despre influența generată de tensiunile de pe scena politică asupra mediului investițional, președintele CCIR a subliniat că în România, aceste efecte se văd asupra altor indicatori, precum ROBORUL sau inflația.

Dacă am fi avut o Bursă de Valori super capitalizată, am fi văzut că aceste fenomene pe care le vedem în spațiul media, ar fi afectat serios, erau mult mai vizibile… ați văzut ce se întâmplă pe Wall Street. Guvernul American este foarte atent ce spune pentru a nu afecta Bursa. Pentru că Bursa este foarte sensibilă. Adică nu mai avem, din păcate, acest indicator, pentru că avem o bursă super capitalizată și e foarte greu să observi schimbări. Dar dacă ne uităm, sunt cifre care sunt publice, ROBORUL, inflația, în astea se vede criza actuală politică în care ne aflăm. Nu știu dacă e o criză politică, dar repet, aș vrea să văd Parlamentul la 10 seara muncind pentru mediul de afaceri. Să stea peste program să voteze„, a încheiat Președintele CCIR.

Puteți vedea secvența mai jos, de la minutul 24:28 până la final:

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi