Sociologul Darie Cristea atrage atenția că electoratul român este influențat într-o proporție covârșitoare de știrile false. Paradoxul este că deși oamenii sunt conștienți de calitatea îndoielnică a unor informații, tot pică în capcana lor.
„Deși ne plângem în toată lumea occidentală că alegerile din ultimii ani sunt captivele fenomenului fake-news, electoratul din România ține să ne dea (și aici) o lecție: cam 76% dintre români spun că preferințele de vot ale noastre sunt afectate în destul de mare sau chiar foarte mare măsură de dezinformare și de știrile false (procent în ușoară creștere față de acum trei ani și ceva). Mai în glumă, mai în serios, ori suntem raționali, ori nu mai suntem?..
Gradul acesta de conștientizare al fenomenului este îmbucurător dar și interesant. Dar în epoca post-adevăr, fake-news-ul unuia este, din păcate, adevărul celuilalt. Cine știe, până la urmă, ce definim unii sau ceilalți ca fiind dezinformare și știre falsă…”, susține Darie Cristea într-o analiză publicată pe informat.ro.
Sociologul mai aduce în prim-plan și faptul că nivelul de educație nu ne apără de influența știrilor false pe cât am presupune.
„Cei care cred în cel mai înalt grad (în foarte mare măsură) că dezinformarea ne influențează alegerile politice sunt gulerele gri și albe, cei din București și urbanul mare, angajații la privat, cei din segmentul de vârstă 30-44 de ani. Nivelul de educație are o influență, dar nu diferențiază atât de mult cât ne-am aștepta publicul în această problemă.
Concluzia mai largă poate fi cumva paradoxală: credința că dezinformarea există, ne influențează nu este pur și simplu opusul credinței în teoriile conspirației. Pe măsură ce atât accesul la informație, cât și accesul la calitatea de difuzor de informație au devenit mai relaxate, nici vulnerabilitatea la dezinformare nu mai are la celălalt capăt caracteristici socio-demografice ușor previzibile”, mai punctează Darie Cristea.
Sondajul INSCOP Reasearch a fost realizat telefonic în perioada 16 -23 decembrie 2024 pe un eșantion de 1000 de persoane, eroarea maximă fiind de ± 3.1 %. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
