Skip to content
Opinii & Analize

Datele alegerilor locale și parlamentare schimbă complet jocul politic. Ce partide riscă să rămână în afara Parlamentului

Inquam/Octav Ganea
" "

Majoritatea analizelor de până acum pe marginea alegerile locale și parlamentare de anul acesta s-au axat pe trecerea în revistă a candidaților, pe sondaje de opinie și pronosticuri la nivel central și local. Puține analize s-au axat însă pe implicațiile mutării alegerilor locale și parlamentare în toamnă-iarnă asupra dinamicii votului. În cele ce urmează vom încerca să realizăm o astfel de analiză.

Parlamentarii au convenit zilele trecute asupra datei alegerilor locale – 27 septembrie. În mod normal, dacă nu apar modificări, aceasta va fi oficial data la care cetățenii cu drept de vot se vor îndrepta spre urne pentru a-și desemna edilii. Cu destulă certitudine alegerile parlamentare se vor ține la o dată ulterioară – 6 decembrie. Desigur, datele acestea vor rămâne în picioare atâta vreme cât situația epidemiologică din țară o va permite. Așadar, cu rezervele de rigoare putem analiza implicațiile mutării alegerilor locale în toamnă asupra dinamicii votului, precum și forma noului binom electoral locale – parlamentare.

" "

Implicațiile mutării alegerilor locale și parlamentare asupra votului

Prima și cea mai evidentă implicație legată de perturbarea alegerilor de anul acesta ține de formarea unui nou precedent. Șansele sunt ca de acum încolo, alegerile locale să aibă loc la începutul toamnei și nu la începutul verii așa cum era în perioada pre-pandemie. Primii avantajați de mutarea datei alegerilor sunt primarii în funcție care câștigă timp pentru a veni cu noi proiecte edilitare astfel încât să atragă mai multe voturi acolo unde este posibil. Totuși, implicarea emoțională a electoratului să fie mai redusă, pentru că nu ar mai exista intervalul de cinci-şase luni de politizare intensă dinaintea precedentelor alegeri. În mod normal, cu cât datele scrutinelor sunt mai apropiate, cu atât scade mai mult prezența la vot. Această dinamică ține de teoria alegerii raționale. Prin urmare, s-ar putea ca nivelul general de participare să fie mai redus, lucrul acesta avantajând din nou primarii în funcție.

Mergând mai departe către forma binomului electoral locale – parlamentare, merită trecută în revistă evoluția acestuia de-a lungul timpului. Astfel, în 1992, localele au avut loc în data de 9 februarie, iar parlamentarele abia pe 27 septembrie. În anul 1996, datele au fost 2 iunie și 3 noiembrie, în 2000, 4 iunie și 26 noiembrie, în 2004, 6 iunie și 28 noiembrie, în 2008, 1 iunie și 30 noiembrie, în 2012, 10 iunie și 9 decembrie, iar în 2016, 5 iunie și 11 decembrie. Prin urmare din 1996 am avut o oarecare stabilitate în privința datei alegerilor locale și o ușoară creștere a intervalului de timp între locale și parlamentare de la 5 la 6 luni. Ce înseamnă lucrul acesta? Ei bine, partidele au avut aproximativ 5-6 luni la dispoziție pentru a digera rezultatele alegerilor locale. Ele au putut astfel să își revizuiască strategia pentru parlamentare, să formeze noi alianțe politice și eventual să-și modifice tonul mesajelor. Anul acesta intervalul de timp se reduce la jumătate. Asta înseamnă ca partidele care nu stau bine în sondaje în prezent, vor avea prea puțin timp la dispoziție pentru a digera rezultatele alegerilor locale și pentru a încerca o redresare.

Alegerile locale prezic cu destulă precizie rezultatele alegerilor parlamentare. Lucrul acesta a fost valabil atât în 2008, când localele au anticipat corect echilibrul PDL-PSD-PNL, iar cele din 2012, ascensiunea USL și prăbușirea PDL. Același lucru îl putem spune și despre anul 2016, localele fiind un bun indicator pentru ascensiunea PSD-ului la alegerile parlamentare.

În acest context, întrebarea este: ce se va întâmpla anul acesta, în condițiile unui interval scurt de timp între locale și parlamentare? Ținând cont de faptul că partidele mici (PMP, ALDE etc.) vor fi cele mai afectate de această nouă dinamică electorală, șansele sunt ca în lipsa unor alianțe politice care să se formeze în perioada următoare să asistăm la modificarea compoziției parlamentare la sfârșitul anului prin reducerea numărului partidelor politice care vor intra în noul Parlament. Rămâne de văzut dacă liderii partidelor mici sunt conștienți de acest pericol și dacă vor lua măsurile necesare pentru a-și asigura supraviețuirea politică.

" "
" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *