Skip to content
Economie

De ce ar trebui să ne îngrijoreze mai mult datoria publică a României decât deficitul bugetar

Primaria Navodari

Pentru bugetul pe 2021, întârziat cu aproape 2 luni, se vorbește tot mai des despre respectarea unui deficit bugetar de 7% și ceva, nu știm exact cât estimează Ministerul Finanțelor că ar trebui să fie acest deficit, cel mai probabil 7%. Dar adevăratul pericol pentru economia țării îl reprezintă datoria publică tot mai mare. 

Ministerul Finanțelor evită să discute despre situația pe 2020. Nu avem date oficiale nici despre nivelul deficitului bugetar, nici despre datoria publică înregistrată anul trecut. Datele făcute publice de Ministerul Finanțelor arată că în octombrie 2020, datoria publică era de 456,9 miliarde de lei, adică 44% din PIB, deși în decembrie 2019 era doar 373,6 miliarde de lei (35,4% din PIB). Adică în fiecare lună din 2020, datoria publică a țării a crescut cu aproape 0,9% din PIB. Dacă acest ritm s-a menținut până în decembrie 2020, ar însemna că datoria publică a țării pe anul trecut a fost între circa 11% din PIB. 

Comisia Europeană ne-a avertizat că, în acest ritm, datoria publică a țării va ajunge la 100% din PIB până în 2027. Situația fiscală a țării „a continuat să se deterioreze substanțial în 2020”, arată CE într-o scrisoare trimisă Guvernului în 2021. Comisia Europeană mai spune că actualul Cod fiscal nu mai poate susține cheltuielile țării și riscurile există pe termen mediu, dacă nu se iau urgent măsuri pentru eficientizare. Când se vorbește despre fiscalitatea țării este întotdeauna vorba despre incapacitatea statului român de a colecta taxe. Ceea ce colectă momentan prin taxe și impozite nu poate susține nivelul cheltuielilor din prezent, obligându-ne să ne împrumutăm pentru a putea plăti salarii, pensii, investiții și așa mai departe. Comisia Europeană avertiza că mare parte din creșterea datoriei publice se datorează măsurilor adoptate înainte de epidemia COVID19 („before the COVID19 outbreak”). 

Datoria publică a țării va crește și în 2021. Dacă deficitul va fi de peste 7%, atunci România se va împrumuta din nou pentru a suporta toate cheltuielile. Guvernul mizează pe o creștere economică de 4,3% în 2021, dar este o estimare foarte optimistă și nu ar fi prima dată când executivul nu-și atinge obiectivele stabilite. Chiar dacă această creștere economică va fi reală, datoria publică a țării va crește în continuare. 

Alarmant este că nimeni din actualul Guvern nu vorbește despre această tendință, sau chiar obicei, de a ne împrumuta. Consiliul Fiscal a avertizat și el că datoria publică a țării va depăși 55% în 2022, dacă nu va exista o corecție macroeconomică. În funcție de măsurile pe care le va lua Guvernul și în funcție de creșterea economică, datoria publică s-ar putea apropia de 60%. 

Efectele negative ale creșterii datoriei publice

Cu cât ne împrumutăm mai mult, cu atât cresc dobânzile pentru fiecare împrumut. Nivelul dobânzilor va ocupa o parte tot mai mare din buget, ceea ce va însemna mai puțini bani pentru diferite programe sau instituții, obligându-ne la reduceri de cheltuieli. Ne împrumutăm pentru a acoperi cheltuielile, dar în același timp va trebui să reducem cheltuielile pentru a ne plăti dobânzile. Împrumuturile funcționează pe termen scurt, însă pe termen mediu devin nocive pentru economice dacă nu există un plan pentru a acoperi dobânzile prin măsuri fiscale. 

O creștere rapidă și mare a datoriei publice ne va duce spre riscul unei crize fiscale. O țară care se împrumută foarte mult, într-un timp atât de scurt, pierde încrederea investitorilor. Va trebui să plătim rate tot mai mari ale dobânzilor și vom fi constrânși la măsuri de austeritate pentru a plăti ratele. De asemenea, investitorii ar putea să se retragă din România sau nu vom mai fi capabili să atragem investiții importante. Reducerea investițiilor va duce și la reducerea productivității și a salariilor.

Cu o datorie publică tot mai mare, puterea de cumpărare se va reduce rapid, iar dacă nivelul salariilor scade sau nu se creează noi locuri de muncă, atunci ne vom afla într-o criză fiscală. Cine intră într-un astfel de cerc vicios al datoriei publice, are o singură destinație finală: Grecia. 

În concluzie, măsurile economice și fiscale pe care le luăm în 2021 ar trebui să aibă obiectivul de a reduce datoria publică a țării, nu de a o crește prin împrumuturi, chiar dacă acele împrumuturi ar ajunge în investiții. Dacă vom depăși pragul de 60% din PIB pentru datoria publică, ne vom lua adio de la zona euro, deși nici sub acest prag nu avem prea mari șanse în următorii ani. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *