În timp ce spațiul public căuta vinovați, trei sociologi au ales să pună o altă întrebare: de ce milioane de oameni au considerat credibilă oferta politică suveranistă? Printre explicaţiile găsite în cadrul unui studiu se află lipsa de investiţii şi polarizarea societăţii în funcţie de zone.
Alegerile prezidențiale din 2024 au produs una dintre cele mai puternice surprize politice din România postcomunistă. Ascensiunea rapidă a unui candidat considerat până atunci marginal și consolidarea unui curent politic definit drept „suveranist” au generat explicații dintre cele mai diverse: manipulare online, propagandă externă, dezinformare, lipsă de educație sau radicalizare politică. În spațiul public, reacțiile au oscilat adesea între alarmă și condamnare, între căutarea unor vinovați și încercarea de a găsi explicații rapide pentru un fenomen electoral neașteptat.
Volumul „Suveranismul în România: De ce votează oamenii cu politicieni extremiști?”, semnat de Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel propune însă o abordare diferită. „Adevărul” a stat de vorbă cu Alina Pop despre cercetarea care a stat la baza studiului.
În loc să pornească de la prejudecăți despre alegători sau de la presupunerea că votul pentru candidații anti-sistem este rezultatul exclusiv al manipulării, autorii încearcă să înțeleagă condițiile sociale care fac posibilă receptivitatea față de astfel de mesaje politice.
„Noi am pornit într-o inițiativă științifică. Ceea ce ne-am propus să facem în decembrie 2024, după ce am traversat și noi perioada aceea tensionată, la fel ca mare parte din populația României, care a rămas surprinsă și, unii, chiar șocați de rezultatul votului și de faptul că Călin Georgescu a fost pe primul loc, un candidat cvasinecunoscut, despre care foarte multă lume afla abia atunci”, spune Alina Pop.
„Depinde de politicile sociale și economice din România ultimilor 35 de ani”
Bazată pe cercetare de teren desfășurată în comunități rurale și pe analiza unor date socio-economice și electorale, cartea urmărește rădăcinile sociale ale votului suveranist. Autorii argumentează că succesul acestor formațiuni nu poate fi explicat doar prin influența rețelelor sociale sau prin circulația dezinformării, ci și prin procese mai profunde: dezvoltarea inegală a teritoriului, sentimentul de abandon resimțit în multe comunități, lipsa perspectivelor economice și neîncrederea acumulată în instituțiile publice de-a lungul ultimelor decenii.
Citeşte mai mult aici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
