Până în urmă cu aproximativ un deceniu, poate un deceniu și jumătate, inițiativele de responsabilitate socială corporativă (CSR, cu un acronim impus deja în vocabularul curent) erau, pentru majoritatea companiilor, ceva care doar dădea bine în raportări sau, eventual, era considerat util pentru motivarea angajaților.
În 2023, practic toate companiile – poate doar cu excepția celor foarte mici – au nevoie de o bună relație cu societatea civilă și variatele sale întruchipări instituționale, de la fundații și asociații până la forme ad-hoc de asociere (grupuri de suporteri ori contestatari, comunități online, grupuri informale locale precum locuitorii unor cartiere, platforme de petiții etc.). Sectorul privat nu mai poate trăi izolat în propriul ecosistem definit de business și eventual de externalități. Cel puțin în viitorul previzibil, este obligatoriu ca firmele să ia în calcul implicarea în cauze sociale, civice sau de altă natură, alături de organizațiile neguvernamentale.
Tinerii de azi, o generație vocală și implicată
Motivele pentru care, în acest început de secol XXI, companiile sunt obligate să dialogheze constant cu societatea civilă țin de un ansamblu mai larg de factori, spune Vlad Dumitrescu, Director de Programe al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și coordonator al Programului3, singurul program educațional destinat persoanelor tinere angajate în organizații neguvernamentale. În România, Programul3 este implementat de un consorțiu format din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi și Frivillighet Norge.
„Schimbările sociale și culturale sunt profunde și se produc într-un ritm foarte rapid. Tehnologia le-a oferit tinerilor o voce mai puternică decât oricând. Generația Z, cea care reprezintă principalul bazin din care se recrutează nou-veniții pe piața muncii, este, potrivit datelor extrase de noi din cercetări sociale, mult mai implicată social decât milenialii sau părinții acestora din urmă. Circa 70% din membrii acestei generații sunt implicați în prezent într-o cauză socială sau politică”, afirmă Dumitrescu.
Tinerii din Generația Z nu se tem să vorbească despre subiectele care îi preocupă. Situația globală – inegalitățile economice și sociale, transformările demografice, amenințările climatice, restrângerea unor drepturi, conflictele armate nu le dau altă opțiune decât aceea de a fi implicați și, uneori, de a transforma implicarea în activism și rută profesională de viitor.
În plus, această tânără generație este expusă la știri într-un mod diferit față de părinții sau bunicii lor atunci când aceștia erau la aceeași vârstă. Mediul digital a simplificat mult accesul la informație, dar în același timp a creat condițiile ideale pentru propagarea dezinformărilor. Astfel, digitalul le oferă companiilor o multitudine de avantaje și oportunități, dar în același timp le expune și la riscuri. Astăzi este mai ușor ca niciodată ca o companie să devină ținta unor campanii de defăimare inventate din nimic.
„Accesul rapid la informație are un impact potențial direct asupra businessurilor private. Generația Z este generația cel mai de așteptat să boicoteze un produs, o companie, o țară sau un stat din cauza unei poziții politice, sociale sau privind protecția mediului. De asemenea, acești tineri își aleg și angajatorii pe criterii de responsabilitate socială. Doar unu din cinci ar lucra pentru o companie căreia nu îi împărtășește valorile”, spune Alexandra Dragomir, Community Manager al Programului3.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
