Skip to content
Opinii & Analize

De ce e riscant pentru PSD să preia guvernarea înainte de parlamentare? Cinci argumente

" "

În cazul în care moțiunea inițiată de PSD împotriva Guvernului Orban trece de Parlament,  va intra la guvernare. Oare în ce formulă politică? Dacă PSD preia guvernarea ca principal partid de guvernământ, în plină criză de sănătate publică și cu trei luni înainte de alegerile parlamentare, atunci erodarea electorală a partidului ar putea fi rapidă și semnificativă. Iată motivele:

1.PSD a devenit un partid minoritar în opțiunea de vot de a populației. PSD este singurul partid din Europa de Est care, deși aflat în opoziție în perioada crizei de sănătate publică, n-a reușit să acumuleze capital electoral pe fondul erodării partidului de guvernământ. În covârșitoarea majoritate a sondajelor de opinie realizate anul acesta, PSD a apărut cu un doi în față la intenția de vot a respondenților. De ce? La prima vedere, răspunsul este opoziția ștearsă făcută de PSD în ultimele zece luni, la care a contribuit lungul interimat al actualului președinte Ciolacu, precum și discursul anti-guvernamental moale amorsat de acesta. La o vedere mai atentă însă, explicația pentru intenția de vot scăzută a populației pentru PSD ține de pasivul politic semnificativ acumulat de partid în perioada 2017-2019. Cu excepția notabilă a Gabrielei Firea, cu profil de disidentă în PSD, liderii partidului măsurați de sondajele de opinie nu trec de 20% ca nivel de încredere. Coroborând acest aspect cu faptul că în mod constant sub 30% dintre cetățeni ar vota în acest moment cu PSD, concluzia e că partidul e deja unul minoritar. Cu alte cuvinte, PSD are legitimitatea formală, dată de cel mai mare număr de deputați și senatori, de a iniția moțiuni de cenzură și de a clama guvernarea. Informal însă, în raport cu susținerea populară, PSD-ul lui Marcel Ciolacu e foarte departe astăzi de rezultatul de 45% cu care PSD-ul lui Liviu Dragnea câștiga parlamentarele din 2016. Ajuns la guvernare mai degrabă pe un val de antipatie politică, erodarea electorală a PSD va fi rapidă.

" "
" "

2. Probabilitatea scăzută ca PSD să gestioneze mai bine decât PNL pandemia de coronavirus odată cu venirea sezonului rece. Una dintre rațiunile nespuse public pentru care PSD n-a introdus impozitul progresiv în perioada în care a fost la guvernare ține de capacitatea de taxare limitată a statului din România. Actuala cotă unică de impozitare nu reclamă o capacitate de taxare sofisticată. Tot o capacitate instituțională, una de testare, depistare și izolare, a fost principalul instrument cu care diferitele state au îndiguit coronavirusul. S-a adăugat la aceasta parteneriatul dintre guvernanți și populație. Pandemia de coronavirus a demonstrat, o dată în plus, cât de slab e statul din România din punct de vedere al capacității administrative. Trecut la butoanele unui stat slab, are PSD capacitatea de a ,,pune virusul în izolare”? Mai ales în condițiile în care redeschiderea restaurantelor, reînceperea școlii și organizarea alegerilor locale sunt acțiuni care cel mai probabil vor crește numărul zilnic de infectări. La toate acestea se adaugă sosirea anotimpului rece. Cât de larg va fi parteneriatul construit de PSD-ul re-intrat la guvernare și populație pentru combaterea coronavirusului? Asta în condițiile în care mai puțin de 30% din populație ar vota cu PSD în acest moment, iar încrederea populației în partidele politice e de 10%. Preluând guvernarea, PSD ar avea la dispoziție un stat cu capacitate infrastructurală redusă. Acesta e un argument suficient pentru ca PSD să nu ,,rupă gura târgului” în materie de gestionare a coronavirusului. Dacă adăugăm neîncredere populației, evenimentele lunii septembrie, precum și deficitul partidului de oameni și idei, e puțin probabil ca PSD să fie mai eficient decât PNL în lupta adminstrativă cu coronavirusul. Își asumă PSD riscul de a dovedi contrariul cu trei luni înainte de alegerile generale?

3. Noua conducere a partidului nu e consolidată. Într-un sondaj SOCIOPOL din luna iunie a anului curent, noul președinte al PSD avea o cotă de încredere de 18%. Într-un sondaj recent realizat de ARGUMENT, Marcel Ciolacu e la 20%. E clar, populația încă nu-i acordă credit politic noului lider PSD. Dar membrii partidului îi dau? Înscăunat lider al PSD la congresul de acum aproape două săptămâni, Marcel Ciolacu a venit cu un program politic revoluționar. Noul PSD își propune să renunțe la ,,tătuci” și are ținte exotice, precum clasa de mijloc, intelectualii și patriotismul economic. După anunțarea echipei de conducere a PSD, se dovedea că mega-schimbarea anunțată de noul lider al PSD e de fapt o revoluție într-un pahar cu apă. Noua echipă de conducere demonstrează că Marcel Ciolacu vine cu o abordare incrementalistă, extrem de prudentă. Ca să nu fie aruncat din șa, noul lider al PSD călărește partidul cu echipa lui Liviu Dragnea. E limpede că Marcel Ciolacu are nevoie de timp ca să-și consolideze dominația asupra partidului. O intrare la guvernare a PSD cu un lider căruia ,,nu i-au dat tuleiele” dpdv politic nu e confortabilă pentru Ciolacu. Acestuia nu i-ar prii luptele din partid pentru pozițiile de putere din guvern, în contextul convulsiilor interne generate atât de noul congres cât și de alegerile locale. Va supraviețui Marcel Ciolacu în fruntea partidului în cazul în care moțiunea nu trece? Rămâne de văzut. Cert este că prin depunerea moțiunii de cenzură Marcel Ciolacu a tras cel puțin două gloanțe în plin. A câștigat președinția PSD și a inițiat prima acțiune veritabilă de opoziție a PSD de anul acesta.

4. Lupta pentru putere din PSD nu s-a încheiat. În acest moment, Gabriela Firea conduce în clasamentul încrederii publice din România. Un sondaj recent, realizat de ARGUMENT, arată că Gabriela Firea se află la 37% încredere, iar președintele României la 34%. Aflat la început de mandat prezidențial, Klaus Iohannis decontează politic guvernarea PNL în timp de criză. Altceva contează aici. Dincolo de faptul că e în topul încrederii în personalitățile publice din România, Primarul General al Capitalei are un scor al încrederii aproape dublu față de cel al leaderului PSD, Marcel Ciolacu. Dacă va căștiga un al doilea mandat de Primar General al Bucureștiului, încrederea în Gabriela Firea va crește. Dacă va duce la guvernare un partid cu un pasiv politic consistent, scorul de încredere al lui Marcel Ciolacu va scădea și mai mult. În aceste condiții, apare următoarea întrebare: cât va rezista un lider de partid cu un scor mic de încredere publică în competiția intenă de putere cu un prim-vicepreședinte care e cel mai credibil politician din România?

5. Dacă PSD preia guvernarea acum, PNL se poate apropia la parlamentare de un scor electoral cu cifra patru în față. Perioada 2016-2019 a demonstrat două lucruri. În primul rând, că mașina de propagandă a PSD n-a mai fost la școală din anii ’90, când îl ataca pe Ion Rațiu cu lozinci de tipul ,,nu ne vindem țara”. Și în al doilea rând că aparatul de propagandă al adversarilor politici e la curent cu ultimele tehnici de manipulare. Identitatea pozitivă a PSD-ului lui Liviu Dragnea s-a rezumat la ,,creșterea pensiilor și salariilor”. Asta n-a contat prea mult pentru o populație încercată de un teribil resentiment față de politică și politicieni. Pentru o astfel de populație contează identitățile negative de tipul ,,PSD, sigurul partid din Europa care s-a aliat cu pandemia” și ,,PSD infectează populația cu coronavirus”. Supus unei astfel de canonade propagandistice, dacă va intra la guvernare ca partid principal, PSD are șansa s-o facă pentru ultima dată în istoria sa.

***

Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, este absolvent de studii postdoctorale al Universității Naționale de Apărare “Carol I’’, specializarea teorii ale securității interne și internaționale. Este doctor în sociologie și doctor în filosofie al Universității București.

A predat cursuri de geopolitică și securitate în cadrul prestigiosului Master de Studii de Securitate organizat de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, unde a deținut poziția de lector asociat. Domenii de interes: teorii ale securității interne și internaționale, relaţii internaţionale, filosofie politică, sociologia identităţilor colective, istoria sociologiei, antropologie politică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *