Șeful armatei române, generalul Gheorghiță Vlad se alătură celorlalți șefi de armate din țări NATO care spun că populația alianței trebuie pregătită pentru eventualitatea unui război. Dacă va câștiga în Ucraina, Federația Rusă va lua drept țintă următoare Republica Moldova și Balcanii de Vest, spune șeful armatei române care vrea ca noile legi ale apărării ajunse în parlament să fie adoptate cât mai repede. Acestea prevăd inclusiv un serviciu de voluntariat pentru tinerii care vor să învețe tehnici de apărare. Declarațiile militarilor vin în contradicție cu mesajele politicienilor. Premierul Ciolacu a declarat din nou că trebuie „să stăm liniștiți (…)România nu va intra în niciun război. România nu a fost niciodată mai sigură ca astăzi,” spune primul ministru. RFI a discutat aceste aspecte cu generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.
Gen. (r) Virgil Bălăceanu: Pregătirea de război se face la pace, o pregătire de război intensivă la pace poate să elimine pericolul războiului. O pregătire de război a NATO înseamnă creșterea capacității de descurajare și a operativității legate de trecerea la apărare a NATO, inclusiv a statelor membre NATO, inclusiv a României. Asta nu înseamnă că războiul izbucnește mâine.
Nu știm dacă va izbucni sau nu. Federația Rusă își menține agresivitatea. Acum este foarte focalizată pe Ucraina, cel puțin în acești ani. Asta însemnând 2024, chiar și 2025. Nu știm perspectiva lui 2026, dar agresivitatea Rusiei, care se va menține obligă NATO, statele membre NATO, politicile naționale legate de apărare să intensifice pregătirea de război. Industria de apărare a NATO trebuie să treacă din etapa în care se găsește industria de apărare, la pace, la industrie de război. Ce înseamnă industrie de război? O industrie care este în măsură să producă tot ceea ce este necesar, armatelor ca să-și îndeplinească misiunea. O bună pregătire pentru apărare constituie, fără doar și poate, un element de descurajare pentru un posibil agresor, fie el și Federația Rusă.
Reporter: Generalul Vlad vorbește despre acest proiect de lege care prevede introducerea serviciului militar voluntar vizând segmentul între 18 și 35 de ani, indiferent de sex, naționalitate, credințe religioase. Dar în România tinerii pot să facă armata și acum, nu?
Gen. (r) Virgil Bălăceanu: Individual nu apare nici o constrângere legislativă. Legea de pregătire a populației pentru apărare, foarte mult timp așteptată în Parlament, ne spune generalul Vlad Gheorghiță și m-a bucurat o asemenea știre că, în sfârșit, după aproape 3 ani de zile de circuit inter instituțional, asta însemnând avize de la ministerele implicate, a ajuns în Parlament. Să sperăm că Parlamentul, deși politicienii vor fi foarte concentrați pe alegeri, și nu știu ce atenție vor acorda acestei legi… să sperăm însă că cel puțin Senatul prin președintele Senatului, Gen. Ciucă
va accelera această lege care trebuie aprobată. Legea aduce elemente care permit României să își reconstruiască activitatea de pregătire pentru forțele de rezervă, în primul rând. Armata România are o rezervă, spune și generalul Gheorghiță, îmbătrânită și nepregătită, chiar dacă desfășurăm acele exerciții, MOBEX, ele nu sunt în măsură să realizeze o pregătire corespunzătoare, pentru că ele se realizează într-o perioadă foarte scurtă de timp.
Reporter: Dar acum voiam să înțeleg cu ce ar fi diferit… Practic, tinerii nu pot să meargă în armată dacă își doresc?
Gen. (r) Virgil Bălăceanu: Tinerii pot să meargă în armată, însă ei merg în armată ca să devină militari profesioniști. Este diferența mai mare pentru că ajunge militar profesionist înseamnă să treci niște probe care țin de pregătire fizică, de examinarea medicală, de testul psihologic, de cunoștințele pe care le ai, care sunt mai complexe decât serviciul voluntar, când nu ești testat.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
