Skip to content
Puterea Știrilor Video

De ce nu dau randament micile afaceri în România. Mihai Daraban (CCIR): Noi avem această problemă, nu ne asociem, nu creăm centre de putere economică

Inquam Photos / Alexandru Busca

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, este optimist în privința anului 2023 pentru mediul de afaceri, el precizând că și anii 2020 și 2021, „ani loviți puternic de pandemie”, au fost profitabili pentru business-ul privat.

”Eu nu sunt pesimist. Mediul de afaceri a avut – și iată că m-am mirat foarte mult când am tras linie în 2022 pentru 2021 – deci în 2021 am avut un salt spectaculos, am avut un salt de la 329 de miliarde de euro în 2020, am ajuns la 391 de miliarde de euro în 2021, deci ani loviți puternic de pandemie. A crescut și profitul, am avut 41,7 miliarde de euro profit brut, ceea ce înseamnă o rată bună ca medie, adică peste 10% din cifra de afaceri, ceea ce nu e rău deloc”, a declarat Mihai Daraban la „Puterea Știrilor”.

Președintele CCIR a precizat, totuși, că anumite sectoare de business se dezvoltă lent, iar principalul motiv este acela că oamenii de afaceri nu se asociază. Mihai Daraban a dat exemplul agriculturii și producției de mobilă.

„Noi mai avem niște sectoare care trebuiesc reajustare și care se dezvoltă lent, cum e agricultura, de exemplu, și industria alimentară. Noi avem problemele acestea de reorganizare agricolă, de creare a marilor ferme, marilor proprietăți. E una să vorbim de 100 de hectare și alta să vorbim de 1000 de hectare. E una sa vorbim de randamentul unei combine la 100 de hectare si alta la 1000 de hectare, ca amortisment, ca absolut tot. Aici e o discuție, pentru că eu vă spun, dacă stați de vorbă cu cineva care are de la 3000 de hectare în sus, nu o să îl auziți plângând nici de secetă, nici de prețul combustibilului, nici de prețul îngrășămintelor. Deci marea problemă e la micii fermieri, care nu se asociază, nu crează aceste centre de putere economică dacă vreți, pentru că totuși în piața asta, ca să faci față în piața asta mondială, trebuie să ai o forță economică, să ai putere, să îți permiți să nu vinzi grâul așteptând un preț mai bun, nu să îl trântești imediat pentru că ești în lipsă de bani. Adică să ai posibilitatea asta să te și joci cu piața.

Noi aici avem o problemă cu această asociativitate în România. Nu e valabil doar în agricultură, ci și în multe alte domenii. Eu stăteam foarte mult de vorbă cu cei din domeniul mobilei, cu cei care produc mobilă ușoară, bazată pe MDF, celebrul pal melaminat, care plângeau că o anumită firmă străină are monopolul în piață pe acest MDF. Și am zis că, domnule, MDF-ul ăsta este un rumeguș presat, până la urmă, păi țara asta dacă nu mai are rumeguș, nu mai are nimic. Și am întrebat cât costă o linie din asta de făcut MDF, unul că 5, unul că 10, hai să zicem 10 milioane de euro. Păi voi sunteți 60, faceți un mare SAV, aduceți legea SIF-urilor sau a bursei de mărfuri, nu aveți nici unul dreptul la mai mult de 5%, luați-vă jucăria aia și apucați-vă să faceți propria materie primă. Întrebare cu care s-a încheiat tot: ”cine e șeful la noua prăvălie?” Asta e problema”, a completat Daraban.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *