De ce Oltenia se numește așa? Deși pare un lucru destul de simplu, situația e ceva mai complicată. Mai ales dacă ne gândim și la numele județelor care compun această regiune a României. Și, mai mult, pe ce teritoriu locuiau oltenii, de fapt, în mod tradițional?
De ce Oltenia se numește așa? În ziua de astăzi, ne sună aproape banal atunci când spunem acest nume, ori le spunem locuitorilor acestei vechi regiuni românești olteni. Dar de unde vine, totuși, denumirea sa și a județelor care o compun? Și, în plus, de unde până unde se întindea, de fapt, Oltenia istorică?
Deși problema numelui acestei regiuni a României pare simplă, situația sa este ceva mai ceva mai complexă.
Istoric, zona numită Oltenia era delimitată la est de râul Olt, la sud și vest de Dunăre, iar la nord de Carpații Meridionali.
De aceea, în mod tradițional, olteni erau numiți doar locuitorii teritoriului de la est de râul Olt, acesta fiind și granița naturală ce separa Oltenia de Muntenia, părți constitutive, împreună, ale Țării Românești.
Denumirea provinciei vine chiar de la râul Olt, pe care romanii, după cucerieea acestui teritoriu ce fuee în stăpânirea Refatului Dac, l-au botezat Alutus.
În perioada medievală, Oltenia este parte integrantă a Ţării Româneşti, dar avea un loc aparte în „ecuația” puterii, prin Marea Bănie din Craiova.
Regiunea era administrată de un „ban” – al doilea om după voievod, motiv pentru care zona era cunoscută şi sub denumirea de „Banatul Craiovei”, conform adevarul.ro.
Teritoriul Olteniei a făcut parte, iniţial, din Banatul de Severin. Acest spaţiu a fost cunoscut şi sub denumirea “Banatul Craiovei”, „Bănia Olteniei” sau „Bănia Craiovei”, municipiul Craiova fiind supranumit şi astăzi „Cetatea Băniei”.
În anul 1718, ca urmare a unui război dintre austrieci și otomani, se încheie pacea de la Passarowitz. Cele mai importante prevederi care ne privesc erau trecerea Banatului și a vestului Țării Românești (zona dintre Olt și Cazanele Dunării) sub stăpânire austriacă, scrie istorie-pe-scurt.ro.
Timp de două decenii, până în 1739, această din urmă regiune a purtat numele de Kleine Walachiei (Valahia Mică), spre a o deosebi de Valahia Mare care era Țara Românească (Muntenia) sau Walachia Cisalutana.
„Cis”, în latină înseamnă ”de această parte”, ”dincoace” în timp ce Alutus este, cum spuneam, denumirea dată de romani Oltului. Austriecii vedeau în Oltenia, Valahia de dincoace de Olt, din dreapta marelui râu.
După un nou război izbucnit în 1735 între puterile creștine și otomani, prin Pacea de la Belgrad, din 1739, autriecii oferă turcilor Oltenia. Aceștia o oferă, la rândul lor, stăpânului de drept, Țara Româneacă mai ales că începuse deja perioada domniilor fanariote pe tronul acesteia.
Trebuie remarcat faptul că, inițial, Oltenia nu cuprindea decât județele de la est de râul Olt sau, altfel spus, de la dreapta acestuia, cum privim în sensul de curgere a râului către Dunăre.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
