Deși este principala țară europeană la Marea Neagră și a sprijinit Ucraina, cu care are o graniță de circa 600 de kilometri, România nu a fost chemată să semneze declarația care reflectă poziția Europei față de summitul din Alaska. Generalul (r) Alexandru Grumaz explică de ce.
După anunțarea la finalul săptămânii trecute a întâlnirii dintre Trump și Putin din Alaska, sâmbăta trecută, pe seară, liderii Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Regatului Unit, Finlandei și ai instituțiilor europene au emis o declarație comună privind pacea în Ucraina.
„Drumul spre pace în Ucraina nu poate fi decis fără Ucraina”, se arată în documentul semnat de președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Italiei, Giorgia Meloni, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, premierul Poloniei, Donald Tusk, premierul Regatului Unit, Keir Starmer, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Finlandei, Alexander Stubb.
Liderii amintiți au subliniat că doar o combinație între diplomație activă, sprijin pentru Ucraina și presiune asupra Rusiei poate duce la încheierea războiului, iar orice soluție diplomatică trebuie să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și Europei.
„Suntem de acord că aceste interese vitale includ necesitatea unor garanții de securitate solide și credibile care să permită Ucrainei să își apere eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Ucraina are libertatea de a-și decide propriul destin. Negocieri cu adevărat semnificative pot avea loc doar în contextul unui armistițiu sau al reducerii ostilităților”, afirmă documentul.
Liderii au reafirmat sprijinul ferm pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și au condamnat invazia „neprovocată și ilegală” a Rusiei.
„Continuăm să fim alături de Ucraina. Suntem uniți ca europeni și hotărâți să ne promovăm împreună interesele”, se arată în finalul declarației.
„De ce Finlanda și nu România?”
„Este clar că există niște probleme din moment ce declarația vizează un conflict care are loc în Marea Neagră, iar cea mai importantă țară europeană de la Marea Neagră, care e România, cu toate minusurile ei, nu a fost invitată la discuții. Țara care are frontieră directă cu Ucraina, cea mai lungă, cea mai complexă – terestră, fluvială, maritimă – nu a fost invitată. Asta spune ceva”, a comentat pentru „Adevărul” analistul de politică externă Ștefan Popescu.
Una dintre explicațiile posibile, spune analistul, este că poziția României nu se încadrează în obiectivele americane.
„Fie este o problemă de comunicare, dar oricum sunt lucruri care nu pot să nu te frapeze. De ce Finlanda și nu România? Finlanda e la Marea Baltica. Sigur, are o frontieră cu Federația Rusă, de acord, dar declarația viza tocmai Ucraina, iar România a avut un rol esențial în livrarea de echipamente și muniții pentru Ucraina, nu mai vorbim de tranzitul cerealelor, chiar și atunci când Polonia era reticentă. România era o țară care s-a comportat în mod impecabil. Trebuie să ne punem niște întrebări”, a completat acesta.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
