Președintele Nicușor Dan a declarat că adoptarea monedei euro rămâne unul dintre obiectivele României pentru următorii ani. Declarația acestuia este una foarte optimistă, ținând cont că țara noastră nu respectă criteriile și nici prognozele economice nu ne dau motive de speranță.
„Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România. Pentru că e o regulă economică foarte simplă: eşti mai competitiv dacă eşti mai mare, în condiţiile în care avem o viteză economică tot mai mare global, România trebuie să se integreze şi eura este o formă de a se integra în economia europeană”, a spus președintele României, luni, la o conferință.
România nu respectă criteriile de la Maastricht
Situația economică în care se află România este una plină de probleme, traversând mai multe crize simultan. Țara noastră nu respectă cele 5 criteriile de la Maastricht, care sunt importante pentru adoptarea monedei euro:
- Inflația pe un an de zile nu trebuie să fie mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate. În acest moment, România are cea mai mare inflație din UE, de aproape 10%, iar criza petrolului ar urma să o mărească și mai mult.
- Deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB. România are în continuare mari probleme, având un deficit mai mult decât dublu. Deficitul bugetar este probabil cea mai importantă condiție.
- Datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB. România a ajuns la 59% în privința datoriei publice, iar la finalul acestui an va depăși pragul de 60%. Pentru următorii ani nu se prefigurează o creștere economică importantă, pentru a avea speranțe că datoria publică va fi redusă.
- Rata medie nominală a dobânzii pe termen lung a țării nu ar trebui să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate. O altă mare problemă pentru țara noastră, deoarece avem cele mai mari dobânzi din UE.
- Intrarea României în mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani. Acest pas este făcut dacă îndeplinești condițiile și celelalte state te acceptă.
În acest moment, deficitul bugetar, inflația, datoria publică și dobânzile foarte mari împiedică România să facă acest pas.
România era aproape să adopte moneda euro
Totuși, în urmă cu un deceniu România îndeplinea criteriile de la Maastricht, însă a fost oprită din cauza unei decizii politice a statelor UE. Adoptarea monedei euro nu ține neapărat cont de acele criterii, ci trebuie să existe și o voință politică între principalele economii UE. Mai exact, statele puternice vor garanții că noii membri nu vor slăbi zona și moneda euro.
În 2015, Angela Filote, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, preciza că era doar o chestiune de timp până când țara noastră urma să adere la euro.
„Aderarea la euro este unul din dosarele încă active ale calității de membru UE pentru România. Sunt trei dosare deschise: aderarea la Schengen, Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și aderarea la euro. La Schengen, Romania a îndeplinit toate condițiile. Acum, procesul decizional s-a mutat din zona tehnică în zona politico-diplomatică. MCV face subiectul unei dezbateri interesante cu multe puncte de vedere. La aderarea la euro nu se pune problema dacă România va adera, ci mai degrabă când și, mai degrabă, cum”, preciza Filote.
În acea perioadă, România își stabilise ca termen limită 1 ianuarie 2019 pentru adoptarea monedei euro. Chiar dacă exista o stabilitate economică în acea perioadă, țara noastră avea o mare vulnerabilitate: nivelul de trai foarte scăzut, comparativ cu cele mai bogate economii din UE. Chiar dacă asta nu face parte din criteriile de la Maastricht, oficialii UE au decis că România va fi primită în mecanismul cursului de schimb abia când ajungea la un PIB/capita de cel puțin 60% din media PIB/capita din zona euro. A fost un criteriu suplimentar, care nu a mai fost aplicat altor state, și România l-a acceptat fără să-l conteste.
Dacă acest criteriu suplimentar se va aplica și în prezent, România riscă să rămână în afara zonei euro. Datele Comisiei Europene arată că PIB/capital în zona euro este de 36.940 de euro, în timp ce în România este de doar 13.190 euro, nici măcar jumătate din media zonei euro.
Când a renunțat România la adoptarea monedei euro
Guvernul României se dădea bătut în 2016 și renunța la 1 ianuarie 2019 pentru adoptarea monedei euro. La vremea respectivă, premier era Dacian Cioloș, într-un guvern tehnocrat, și nu-și putea asuma o decizie politică. În 2019, deja România era în deficit bugetar excesiv, însă mult mai puțin decât în prezent.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a precizat că a fost o decizie politică, pentru că România a renunțat la țintele fiscale. Guvernatorul băncii naționale a precizat că abia peste 5 sau 7 ani România mai poate să discute despre adoptarea monedei euro, pentru că reducerea deficitului bugetar va avea nevoie de câțiva ani.
„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, mai mult sau mai puţin”, a explicat Isărescu.
Cum putem trece la euro chiar dacă nu respectăm criteriile
Criteriile de la Maastricht sunt importante, dar decizia politică este și mai importantă. Nu toate statele care au adoptat moneda euro îndeplineau criteriile de la Maastricht. Una dintre piedicile României a fost nivelul de trai foarte scăzut. Totuși, PIB/cap de locuitor din Bulgaria este chiar mai mic cu 2.000 de euro decât cel din România. Bulgarilor nu li s-a reproșat nivelul de trai foarte scăzut, dar este adevărat că politicienii de la Sofia au rămas fideli măsurilor de stabilitate fiscală din UE.
Grecia a adoptat moneda euro încă din 2001, atunci când a fost introdusă. La vremea respectivă, datoria publică a grecilor era de peste 100% din PIB. Dacă s-ar fi aplicat criteriile de la Maastricht, Grecia trebuia să rămână în afara zonei euro.
Croația a adoptat moneda euro în 2023 și avea o inflație foarte mare și o datorie publică de peste 60%. La final de 2022, datoria publică a Croației era de 68,5% din PIB, dar în următorii doi ani a scăzut până la 57,4% din PIB. În 2013, când Croația a devenit membru UE, avea o datorie publică de 80% din PIB, iar în doar 11 ani a reușit să o reducă cu circa 14 puncte procentuale. Pentru România, lucrurile au stat complet diferit, pentru că am reușit să ne creștem datoria publică de 10 ori, de la 21 de miliarde de dolari în 2007 la 220 de miliarde de dolari în 2024, arătând instabilitate și o tendință de a ne împrumuta foarte mult.
De asemenea, vecinii noștri bulgarii au adoptat moneda euro deși au o inflație de 5%, de 3 ori mai mare decât media zonei euro. Însă deficitul și datoria lor publică sunt încă sub control, chiar și pe vremuri de crize politice.
După 2030
Principala responsabilitate a României este aceea de a-și reduce deficitul bugetar în următorii ani și de a încerca să negocieze cu Comisia Europeană termeni mai avantajoși pentru a adera. Totuși, decizia politică a marilor economii UE este cea care contează în final. Și așa cum s-a văzut și în cazul Schengen, România este dezavantajată chiar și atunci când îndeplinește criteriile.
Un termen realist pentru adoptarea monedei euro este abia după 2030, dacă tendința de a reduce deficitul bugetar va continua. Totuși, până în 2030, datoria publică ar putea să depășească cu mult pragul de 60% din PIB, pentru că România va mai face multe împrumuturi pentru a-și finanța cheltuielile, inclusiv cele cu reînarmarea.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
