Război din Iran a provocat o criză energetică globală, iar consecințele le simt deja toate țările din lume. Uniunea Europeană încurajează statele să ia măsuri dure pentru a se pregăti de scenarii mult mai pesimiste, iar măsurile adoptate de guvernul român lasă de înțeles că nu este exclusă penuria.
Prețul petrolului, doar vârful icebergului
Prețul tot mai mare al petrolului reprezintă doar vârful icebergului, pentru că adevăratele probleme abia de acum încep. SUA nu au de gând să oprească operațiunile, iar Iranul demonstrează că are capacitatea să riposteze. Donald Trump a anunțat că va ataca centralele electrice și porturile din Iran, ceea ce nu va pune presiune doar pe politica de la Teheran, dar va avea efect și asupra economiei globale. Toate tentativele de a distruge Iranul vin cu un preț uriaș pentru economia globală, mai ales în privința prețurilor la energie.
„Urmează podurile, apoi centralele electrice!”, a avertizat președintele SUA.
Spre deosebire de criza energetică din 2022, după invadarea Ucrainei, această criză se răspândește mult mai repede pe toate continentele, afectând atât țări din Asia, cât și din Africa, Europa, America și nici Australia nu scapă de efecte.
Starea de urgență, mai aproape decât credem
Filipine a fost prima țară care a declarat stare de urgență energetică, după ce a izbucnit conflictul din Iran. Filipine importă 98% din petrolul său din țările din Golf, iar blocarea Strâmtorii Ormuz a oprit aprovizionările către filipinezi. În această țară este încurajată munca de acasă pentru a reduce consumul de combustibili.
Situația este foarte critică și în Bangladesh, care deja a trecut la raționalizarea combustibililor. Cetățenii sunt nevoiți să consume tot mai puțin, iar unii au început să fie violenți și să se lupte pentru carburanți. Un angajat al unei benzinării din Bangladesh a fost ucis de clienți pentru că nu a vrut să le dea mai multă motorină. De asemenea, autoritățile au închis și universitățile pentru a reduce consumul, iar pe străzile din capitala țării se văd cozi lungi de mașini și motociclete care așteaptă pentru a face plinul la benzinării. Specialiștii estimează că Bangladesh ar putea fi prima țară din lume care să rămână fără petrol, deoarece importă 98% din cantitatea consumată și o face de la țările din Golf. Totuși, Iranul a aprobat deja 6 nave cu petrol care pot trece prin Strâmtoarea Ormuz pentru a livra către Bangladesh.
Acte de violență s-au observat și la benzinăriile din Pakistan, unde un vânzător a refuzat să umple butoaiele cu motorină. Mulți pakistanezi care lucrează în benzinării se tem că actele de violență se vor înmulți, deoarece cetățenii își pierd răbdarea.
Pentru țările din Africa, situația riscă să fie una dramatică din cauza prețurilor tot mai mari la petrol. Multe guverne sunt nevoite să reducă taxele la combustibili pentru a-i ajuta pe cetățeni, iar problema inflației riscă să provoace turbulențe financiare în toată Africa.
Comisia Europeană se teme de penurie
UE importă o cantitate mică de petrol din zona Golfului, ceea ce pe termen scurt nu o va afecta. O problemă mai mare decât petrolul va fi GNL din zona Golfului, pe care UE îl cumpără din 2022. Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă o altă lună, atunci statele UE vor avea probleme cu aprovizionarea înainte de sezonul rece din acest an. De asemenea, chiar dacă UE nu cumpără mult petrol, aceasta are o dependență de produsele rafinate, precum motorină și alți carburanți pe care îi importă din Golf.
„Dacă Strâmtoarea rămâne închisă, nu sunt practic alte alternative. Dar dacă va rămâne închisă mai mult timp, atunci vom vedea prețuri mult mai mari, ceea ce se va traduce într-o criză economică și mai gravă”, afirmă specialiștii din industria energetică.
Războiul a avut duble consecințe asupra industriei energetice din Golf, pentru că a distrus atât capacitățile de rafinare, cât și capacitățile de producție a petrolului. Chiar dacă conflictul s-ar opri astăzi, ar fi nevoie de multe luni sau câțiva ani pentru a reveni la capacitățile de dinainte de război.
„Nu va fi de scurtă durată, deoarece chiar dacă mâine s-ar instaura pacea, vor exista în continuare consecinţe, deoarece infrastructura energetică din regiune a fost distrusă de război”, a explicat comisarul european pentru energie.
Comisia Europeană a cerut explicit statelor membre să ia în considerare reducerea consumului de petrol și gaze, mai ales în domeniul transportului, pentru a nu fi afectate industriile mult mai vitale pentru supraviețuirea statelor. În acest sens, companiile de transport aerian riscă să fie cele mai afectate.
Ryanair, cea mai mare companie low cost din Europa, a avertizat că 10% din zborurile din această vară ar putea fi anulate, dacă războiul din Iran va continua. O situație asemănătoare întâlnim deja în Asia, unde avioanele au rămas la sol din cauza costurilor foarte mari pentru petrol. De asemenea, compania germană Lufthansa discută posibilitatea de a reduce zborurile cu 2,5% sau 5% în următoarea perioadă.
UE se mai teme și de stagflație, iar aceasta se poate manifesta în toate statele, pentru că majoritatea au avut o creștere economică mică. Stagflația apare atunci când inflația este foarte mare, iar creșterea economică este zero sau foarte mică (sub 1%). Comisarul european pentru economie i-a avertizat pe miniștrii de economie că există acest risc în UE. De la stagflație vor urma o mulțime de alte probleme: BCE va interveni pe piața financiară pentru a crește dobânzile, creditele vor deveni mult mai scumpe, statele membre vor plăti mai mult pentru împrumuturile luate sau vor trebui să se împrumute și mai mult, iar noi măsuri de austeritate vor fi inevitabile.
UE nu are motive să stea liniștită după ce Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a avertizat că ar putea fi cea mai mare criză energetică din istorie, iar statele europene ar urma să fie grav afectate din luna aprilie. Aceștia îndeamnă la reducerea consumului pentru a evita penuria.
„Pierderile de ţiţei din aprilie vor fi duble faţă de nivelul din martie, pe lângă pierderile de gaze naturale lichefiate (GNL) şi se vor adăuga majorării inflaţiei şi reducerii previziunilor de creştere a economiei în multe ţări”, a explicat directorul AIE.
Guvernul român se pregătește de penurie?
Premierul Ilie Bolojan a precizat că România nu riscă o penurie de petrol, însă deciziile pe care le ia arată că se pregătește pentru cel mai rău scenariu. Pe 1 martie, tot guvernul român spunea că prețul motorinei nu va ajunge la 10 lei/litru și după câteva zile a fost contrazis de piață.
La sfârșitul lunii martie, Guvernul a adoptat o Ordonanță prin care declară oficial stare de criză pe piața energetică. Printre măsurile adoptate, se numără și restricționarea exporturilor. Mai exact, companiile din țara noastră vor mai putea să scoată petrolul și produsele rafinate din România doar cu acordul Ministerului Energiei și Ministerului Economiei.
Chiar dacă decizia poate trece neobservată, aceasta are o mare importanță pe piața energetică. România importă 80% din petrolul pe care îl consumă, dar nu depinde de țările din Golf. Totuși, dacă o companie știe că în România există restricții la export, atunci poate evita să mai aducă petrolul în țara noastră, fiindu-i teamă că va rămâne blocată.
De asemenea, criza energetică nu se manifestă prin dispariția petrolului de pe piață, ci reducerea cantității. În acest caz, prețurile vor continua să crească, iar petrolul va merge către piețele bogate din lume, adică acele țări care pot oferi mai mulți bani pentru a-l avea. Într-un astfel de scenariu, țările mici precum România au doar de pierdut pentru că nu pot concura cu Germania, China, Italia și alte economii mai puternice.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
