Skip to content
Editorial Opinii

De ce românii nu sunt încă europeni după 12 ani de UE. România confuză și obosită

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a fost un mare test pe care România l-a picat. Dacă Europa voia să vadă cât știm noi despre UE și cât ne interesează UE, atunci răspunsul este unul simplu și evident: cam nimic și cam deloc.

Despre ce discută UE?

Liderii europeni care se bat pentru șefia Uniunii Europene au arătat cu discursurile lor care ar putea fi agenda europeană în următorii cinci ani. Dintre toate subiectele, extragem un top 3:

  • Schimbările climatice. Uniunea Europeană este singura putere a lumii care propune măsuri pentru a proteja mediul înconjurător și pentru a reduce poluarea. În dezbaterile dintre candidații la Comisia Europeană acest subiect a fost  analizat din toate punctele de vedere și un lucru este clar – oricine va câștiga, mediul înconjurător va fi o prioritate.
  • Fiscalitatea europeană. Weber n-ar vrea să facă mari schimbări în acest domeniu. Timmermans are câteva idei, dar ezită să taxeze marile corporații sau să lupte cu paradisurile fiscale. De asemenea, Irlanda sau Luxemburg reprezintă o concurență neloială pentru celelalte state din UE, la fel ca regiunea Monaco. Avem în UE teritorii în care averile sunt netaxate, companiile plătesc sume foarte mici sau pun banii în conturi offshore și mai avem alte teritorii în care cetățenii plătesc taxe de 40% din venituri, cum ar fi Franța și Italia. Weber se vrea un avocat al corporațiilor, Timmermans ar fi dispus să renunțe la haina aceasta, însă probabil după ce va câștiga șefia CE.
  • Sistemul social european. Este cea mai mare diferență între cei doi candidați (ei având cele mai mari șanse). Timmermans vrea un salariu minim european, vrea mai multă protecție socială pentru cetățeni, extinderea programului Erasmus și alte măsuri pentru cetățeni. Weber, cu viziunea sa ultra-capitalistă, consideră că nivelul de trai al cetățenilor va crește dacă UE va sprijini companiile să-și crească cifra de afaceri, să ofere noi locuri de muncă. Ceea ce n-a funcționat nicăieri în lume. Dezvoltarea economică nu coincide întotdeauna cu creșterea nivelului de trai al cetățenilor. De data aceasta, Timmermans n-a putut să-l contrazică, fiind conștient că dacă adoptă o atitudine socialistă va pierde alegerile.

Sunt doar câteva din numeroasele subiecte de dezbatere din UE, pe lângă Brexit, infrastructură, reducerea șomajului, noi locuri de muncă, migrație, terorism. Liderii UE au evitat discuțiile despre securitatea militară, însă acest lucru ar fi mai mult o responsabilitate a guvernelor și a NATO.

Despre ce discută România?

Se observă o mare diferență între agenda europeană și cea a României. De la președintele Iohannis și până la ultimul politician al țării, nimeni nu s-a apropiat de subiectele cu adevărat importante pentru UE. Cei de la USR-PLUS doar au copiat câteva idei de la Macron, chiar dacă la acele idei nu vor avea vreun cuvânt de spus.

Marile puteri din UE au trasat deja direcțiile și au prezentat diferite proiecte. Germania o face prin Merkel, Franța prin Macron, Italia prin Conte. Spania vreau un rol mai important în viitoare Comisie Europeană și rămâne de văzut dacă va găsi un loc la masă. Până acum spaniolii au avut un parcurs liniștit, însă de acum încolo se vor lovi de italieni și francezi în cazul în care vor dori mai multă putere.

Ce vrea România de la UE nu este deloc clar pentru nimeni. De la președinte și până la ultimul europarlamentar nimeni nu pare capabil să explice viziunea țării noastre în legătură cu politica europeană, care până la urmă influențează în mod direct politica națională.

Discursurile din România s-au concentrat pe alte subiecte decât cele europene, transformând alegerile pentru Parlamentul European într-o bătălie pentru putere în țară.

A fi european sau a fi român?

A fi european, a fi membru al UE, nu înseamnă doar fonduri europene și contribuția la bugetul Uniunii. UE e un proiect la care trebuie să contribuim cu toții și să ne facem treaba cât mai bine. România, unul dintre cele mai mari state din Europa Centrală și de Est, a doua după Polonia, nu și-a asumat niciodată vreun rol în regiune, în proiectul european.

Securitatea o primim de la americani, la insistențele UE, banii îi primim de la Bruxelles, economia noastră e influențată de Bruxelles, nu suntem capabili să ne protejăm cetățenii dincolo de frontiere, iar politica externă este inexistentă de aproape un deceniu.

România arată confuză și obosită. Votul de duminică este pentru un viitor european în care țara noastră trebuie să joace un rol și să devină activă în Europa Centrală și de Est pentru a-și proteja interesele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *