Tarom, compania de transport aerian a statului român, are viitorul incert și a ajuns pe lista neagră a premierului Ilie Bolojan. Guvernul nu a luat o decizie, iar soluțiile ar putea fi listarea la bursă, privatizarea completă, lichidarea sau o altă reformă ineficientă.
Ideea de a mai salva Tarom, ținând cont de numeroasele probleme pe care le are, pare irealizabilă, deoarece rețelele politice au transformat-o într-o gaură neagră care sperie investitorii.
Pierderi și datorii uriașe
Marea problemă a Tarom este aceea că nu mai are profit din 2007. De 18 ani, compania de stat înregistrează pierderi uriașe și a acumulat datorii mai mari decât cifra de afaceri.
În perioada 2009-2012, a avut pierderi an de an între 230 și 330 de milioane de lei. Doar în acești 4 ani a pierdut 1 miliard de lei. O pierdere uriașă a avut și în 2020, afectată de pandemie: 439 de milioane de lei pierdute într-un singur an.
Datoriile companiei se ridică la 1,28 de miliarde de lei, în anul 2023, și au fost mai mari decât cifra de afaceri, de doar 1,25 miliarde de lei. Capitalurile proprii sunt și ele negative: – 462 de milioane de lei.
Cu toate aceste date, listarea la bursă sau vânzarea companiei par misiuni dificile, deoarece investitorii nu ar avea niciun motiv să-și investească banii într-o companie care pierde bani.
Cu reglementările UE, Tarom nu poate primi ajutoare de stat pentru a-și stabiliza situația financiară, după cum Guvernul a aflat deja din cazul CFR Marfă. Există și cazuri excepționale, cum a fost în 2020, când Tarom a primit 36,7 de milioane de euro ajutor de stat, dar cu acordul Comisiei Europene și aproape toate companiile aeriene din UE au beneficiat de ajutoare de la stat.
„Împrumutul va acoperi numai lichiditățile de care TAROM a dovedit că are nevoie pentru următoarele șase luni, iar România va efectua o monitorizare strictă a modului în care sunt utilizate fondurile și
România s-a angajat să asigure faptul că, după șase luni, împrumutul va fi rambursat integral; în caz contrar TAROM va trebui să prezinte un plan de lichidare sau să efectueze o restructurare cuprinzătoare pentru a deveni viabilă pe termen lung”, spunea Comisia, în 2020.
Tarom a mai primit un ajutor de stat și în 2024, de 45,77 milioane de euro, reprezentând o injecție de capital. Guvernul român s-a angajat că va restructura Tarom, dar datele financiare nu arată că ar fi capabil să facă acest lucru.
Rețele politice și nepotism la Tarom
Tarom a fost un teren de luptă pentru diferite grupări politice de la Ministerul Transporturilor. În ultimii 11 ani au fost schimbați 18 directori generali, iar în multe cazuri au venit persoane care nu au demonstrat vreo abilitate să conducă o astfel de companie. Consiliul de Administrație al Tarom a devenit și el un teren profitabil pentru rețelele politice, unde miniștrii au numit persoane care nu aveau competențe. Iar tot acest dezastru administrativ se observă în multe alte departamente ale companiei.
Chiar dacă în ultimii 20 de ani Tarom și-a înjumătățit numărul de angajați, compania are în continuare foarte mulți. În 2023, a declarat 1.143 de angajați, ceea ce este foarte mult dacă ținem cont de flota companiei: doar 14 aeronave, dintre care 6 ATR vechi pentru cursele interne. Adică 81 de angajați pentru fiecare avion din flotă.
Dacă analizăm datele Wizz Air, observăm că această companie are 243 de avioane și 9.200 de angajați. Adică 37 de angajați pentru fiecare avion din flotă, de 2 ori mai puțin decât Tarom.
Tarom a fost acaparată de rețele de familii, care acum par greu de scos din companie. S-au făcut numeroase angajări între rude, în diferite departamente. O anchetă Digi24 a identificat cel puțin 30 de familii care lucrează la Tarom: soți, frați, veri, nepoți, unchi și mătuși. Compania este invadată de rude care au ocupat un loc în compania statului, iar datele arată că are un număr exagerat de mare de angajați. În ultimii 5 ani a avut loc o restructurare masivă a locurilor de muncă, începând cu 2020 când erau 1.800 de angajați.
Lipsa de investiții
La fel ca multe alte companii de stat, Tarom s-a confruntat cu o lipsă de investiții, iar flota foarte mică este cea mai bună dovadă. Pe lângă faptul că are puține avioane, multe dintre acestea sunt foarte vechi, au numeroase probleme tehnice, provoacă întârzieri sau chiar anulări de zboruri. Compania este într-o situație atât de tragică încât e nevoită să închirieze avioane de la alte companii pentru a-și putea respecta zborurile programate.
Deși serviciile oferite de Tarom sunt unele de slabă calitate, prețul pentru zboruri rămâne foarte ridicat și nu are nicio șansă în competiția cu companiile low cost.
Investitorii fug de Tarom
Tarom a avut mai multe tentative de privatizare, iar prima în 2000, când nu s-a prezentat niciun investitor. Nimeni nu a fost interesat să cumpere o companie care în acea perioadă pierdea anual zeci de milioane de dolari.
A urmat o altă tentativă de privatizare în 2001, când Ministerul Transporturilor a scos la vânzare 49% din acțiunile companiei, iar 51% din acțiuni trebuiau să fie deținute de persoane fizice și juridice din România. Ministerul nu a reușit să organizeze privatizarea, s-au schimbat mai mulți directori la Tarom, iar totul s-a dovedit un eșec.
Guvernul Boc și-a dorit și el privatizarea Tarom, asumându-și asta chiar în 2010, însă nu a făcut niciun demers. Pe timpul guvernării Ponta apare o ofertă de la Turkis Arilines, dar nici această discuție nu s-a concretizat.
În 2024, guvernul Ciolacu a căutat investitori pentru Tarom în Qatar și Emiratele Arabe Unite, sperând că arabii vor fi interesați de această companie. Și de această dată, Guvernul nu s-a ales cu nicio ofertă concretă.
Toate aceste tentative eșuate arată că investitorii nu sunt interesați să ofere bani pentru o companie cu pierderi și datorii uriașe, cu o flotă mică și învechită, cu un număr mare de angajați, cu rețele politice și rețele de rudenie care blochează reformele. Chiar și o listare pe bursă s-ar putea dovedi problematică, pentru că Tarom este, în prezent, o gaură neagră care pierde banii statului.
Tarom ar putea să aibă soarta CFR Marfă, adică Guvernul să înființeze o nouă companie, care să preia o parte din bunurile Tarom și să încerce cât mai repede privatizarea noii companii. Un caz asemănător a avut guvernul italian cu fosta companie Alitalia, transformată în Ita airways și privatizată cu compania germană Lufthansa, care deține 41%.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
