România va fi admisă, într-un final fericit, în Schengen, inclusiv terestru, după ce inițial a fost acceptată doar maritim și aerian. E o veste bună, dar nu reprezintă o performanță, spune politologul Ștefan Popescu, care atrage atenția asupra provocărilor ce vor urma pentru România.
Decizia acceptării României și Bulgariei în Spațiul Schengen terestru, după ce a fost admisă în acest an în spațiul maritim și aerian, va fi confirmată oficial pe 12 decembrie, cu ocazia viitorului Consiliu de Justiție și Afaceri Interne (JAI). Anunțul apare și pe site-ul Consiliului European.
Aici se precizează că una dintre temele discuției va fi stabilirea datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea.
„Președinția a introdus pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor adoptarea deciziei Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea. Ambele țări aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024. Controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România au fost, de asemenea, eliminate începând cu această dată. Miniștrii vor face, de asemenea, un bilanț al situației generale a spațiului Schengen. Miniștrii vor desfășura în special un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului anual al Consiliului Schengen. Discuția se va axa pe creșterea securității generale prin digitalizare”, se precizează în anunț.
Decizia acceptării României în Schengen a fost posibilă ca urmare a răzgândirii Austriei, țară care și-a folosit anul trecut dreptul de veto pentru a bloca România și Bulgaria.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
