Skip to content
Politică

De ce se opune România modificării tratatelor UE? Politologul Cristian Pîrvulescu: „Acum riscurile sunt foarte mari”

Inquam Photos / Ilona Andrei

Treisprezece ţări din UE, printre care și România, se opun declanşării unei proceduri pentru schimbarea tratatelor europene, dorită de Parlamentul European, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Politologul Cristian Pîrvulescu a vorbit în exclusivitate pentru PS News despre situația aceasta. În viziunea acestuia, principalul motiv pentru care unele state se opun este legat de riscurile pe care le ridică modificarea tratatelor, ținând cont de trecutul unor inițiative similare.

“Problema este legată de riscurile pe care le ridică modificarea tratatelor. Avem deja experiența precedentă care ar fi trebuit să producă așa numita Constituție a Europei. A fost o dezbatere mai amplă decât cea actuală la care au participat atât statele membre UE, cât și candidatele de atunci și s-a ajuns la un compromis de text. Acel compromis de text a fost supus aprobării și a căzut, la referendum, în Franța. Este prilej de dezbatere și poate să ducă la crize.

Pe de altă parte, în măsura în care vrem să îmbunătățim funcționarea Uniunii o putem face și fără modificarea tratatelor. Deci este rezonabilă această reținere. Odată ce a căzut Constituția Europeană la referendumurile din Franța și Olanda în 2005 s-a ajuns la un blocaj și abia în 2009, Tratatul de la Lisabona a fost o formulă de deblocare, un compromis. Pe vremea aceea nu exista un guvern Orban în Ungaria nu exista încă o reacție atât de anti-europeană a Poloniei. Acum riscurile sunt foarte mari. Sunt riscuri să vedem întreg proiectul prăbușindu-se.

Unii sunt moderații deci din cauza contextului pentru că dacă iar se ajunge la referendumuri, riscul de a se instrumentaliza referendumurile sunt mari”, a precizat politologul.

Întrebat dacă poziția distinctă a PSD, care susține, prin vocea europarlamentarului Victor Negrescu schimbarea tratatelor UE, ar putea genera tensiuni în coaliția de guvernare, politologul a precizat că:

“Nu cred că va duce la nici un fel de tensiuni în interiorul coaliției. Deciziile importante se vor lua în capitalele care contează, la Paris, Berlin, Madrid și Roma. În rest, ceilalți vor trebui să se organizeze. Nu mai există grupul de la Vișegrad. Iar PSD nu cred că a avut o dezbatere internă pe tema aceasta. Cred că este o poziție în mare măsură a domnului Negrescu. Domnia sa este un european convins și atunci este pentru aceste modificări.

Nu vreau să înțelegeți că modificările nu sunt bine venite, vreau să vă spun că doar ele pot să fie prilej de blocaj, așa cum s-a întâmplat data trecută. Gândiți-vă cât am ratat din 2005 până acum. Sunt 17 ani în care a trebuit să bâjbâim, să improvizăm, iar atunci nu erau adversarii UE care sunt acum”.

Amintim că preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut luni apelurile la convocarea unei convenţii pentru a discuta posibile modificări la tratatele care guvernează Uniunea Europeană. Liderul de la Elysee a spus că este „pentru această reformă instituţională” în cadrul unui discurs susţinut în cadrul Parlamentului European la Strasbourg. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este de acord cu modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru eliminarea votului în unanimitate în decizii-cheie, „dacă va fi necesară”.

Explicațiile MAE

Ministerul Afacerilor Externe explică, într-un comunicat de presă, poziția României cu privire la modificare Tratatelor UE.

Ministerul precizează că România s-a asociat, alături de alte 12 state membre (Bulgaria, Croația, Rep. Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Suedia), unui demers scris – de tipul non paper, care prezintă elemente de poziționare de principiu – privind rezultatele Conferinței privind Viitorul Europei (CoFE) şi perspectivelor de evoluție și acțiune la nivelul UE în urma încheierii Conferinței, care a avut ca scop principal consultarea amplă a cetățenilor europeni privind așteptările concrete ale acestora de la Uniunea Europeană.

„Documentul de poziție exprimă foarte clar angajamentul și disponibilitatea respectivelor state membre de a se angaja constructiv în procesele de reformă evidențiate ca necesare din studiul atent al propunerile rezultate din dezbaterile CoFE, care reflectă în mod direct preocupările și așteptările imediate și concrete ale cetățenilor europeni. România, alături de alte state membre, consideră că prioritatea, la acest moment, trebuie să fie acordată aspectelor concrete care preocupă cetățeanul european, așa cum au reieșit din dezbaterile CoFE, cu accent pe relansarea economică post-criză, crearea de locuri de muncă, un proces echitabil de tranziție climatică, sisteme performante de sănătate, acțiunea energică a UE în vecinătate, mai ales în contextul evoluțiilor actuale și impactului negativ generate de războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, se arată în comunicatul MAE.

Ministerul precizează că „progrese importante pot fi realizate și în cadrul actual al Tratatelor UE și, așa cum a reieșit din dezbaterile CoFE, cetățenii europeni sunt preocupați prioritar de aspectele concrete menționate mai sus.”

„Documentul propune o abordare graduală, care prioritizează răspunsul ce poate fi dat de UE în viitorul apropiat necesităților presante ale cetățenilor europeni exprimate în cadrul Conferinței, plecând de la analizarea atentă a rezultatelor CoFE, în paralel cu analizarea tuturor opțiunilor juridice care să ducă la o acțiune mai eficientă la nivel european, ceea ce nu înlătură perspectiva unei modificări a Tratatelor UE. Astfel, documentul menționează că nu se exclude nicio opțiune, pentru a veni în întâmpinarea ideilor și preocupărilor cetățenilor”, precizează ministerul de externe.

„Modificarea Tratatelor UE este un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni anterior menționate, transmise de aceștia în cadrul CoFE. Pe cale de consecință, România consideră util un proces de reformă care să dea prioritate preocupărilor și așteptărilor presante ale cetățenilor europeni, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței”, se arată în comunicatul citat.

De asemenea, România consideră că „propunerile care nu sunt analizate suficient, implică riscul de a abate energia şi voința politică de la identificarea unor soluții concrete pentru preocupările la care cetățenii europeni așteaptă răspunsuri imediate și de la provocările geopolitice urgente cu care se confruntă Europa în prezent.”

„Prin urmare, nu este vorba de a exclude reforme de tip instituțional, acolo unde este cazul, ci de a evita grăbirea a unor astfel de procese şi declanșarea acestora fără o analiză necesară și aprofundată. În mod consecvent, pe întregul proces al Conferinței privind viitorul Europei, reprezentanții României s-au implicat activ in facilitarea organizării de dezbateri cât mai ample pe temele prioritare ale Conferinței. De asemenea, în dezbaterile la nivel european, România a dat prioritate eficientizării politicilor europene care oferă beneficii concrete pentru cetățeni şi care să conducă la o Uniune mai eficientă, mai rezilientă, care să răspundă provocărilor actuale și preocupărilor cetățenilor”, se mai arată în comunicatul MAE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *