Skip to content
Politică

De la declarații de presă la negocieri post-electorale. Cine discută formarea guvernului? EXCLUSIV

theexecutiveagency.com

Odată cu finalul campaniei electorale, se anunță încă un eveniment care va da peste cap scena politică: numirea viitorului premier. Nominalizarea va fi făcută, după cum este menționat în Constituție, de președintele Klaus Iohannis, însă nu este exclus ca propunerea să vină de la formațiunea politică care face majoritate parlamentară. De altfel, președintele PSD, Liviu Dragnea, a  invocat o decizie a CCR din 2014, care spune că, dacă un partid sau o coaliție de partide au majoritatea, președintele nu poate refuza propunerea lor de premier.

În ce condiții se face majoritatea?

Important de știut este faptul că nu este obligatoriu ca partidul care va câștiga cele mai multe voturi să reprezinte majoritatea parlamentară.  În data de 11 octombrie, Liviu Dragnea a declarat: „PSD singur nu a avut niciodată majoritate în Parlament”. Așa a și fost!

Să analizăm cum a fost făcut guvernul după alegerile parlamentare din 2004: PSD a fost primul clasat în ierarhia partidelor intrate în Parlament, însă nu a putut forma majoritatea parlamentară.  La momentul respectiv, PSD-ul avea doi aliați: PC (care a intrat în Parlament pe locurile cedate de PSD) și UDMR, dar cele două partide s-au hotărât să meargă alături de Alianța Dreptate și Adevăr (DA), formată din PNL și PD. În aceste condiții, alianța DA a obținut majoritatea de 50% plus 1, iar premierul desemnat de președintele de la momentul respectiv, Traian Băsescu, a fost Călin Popescu Tăriceanu.

Acum, sondajele îi poziționează în avantaj pe social-democrați în intențiile de vot, ei având un electorat stabil și disciplinat. Dacă PSD-ul va înregistra un scor de peste 40% , atunci majoritatea e ca și făcută, deci vor putea ieși la înaintare cu o propunere de premier.

Conform ultimului sondaj făcut de Sociopol, PSD are 41%, PNL 27%, USR 7%, ALDE 6%, PRU 5%, iar UDMR, PMP și PER e posibil să nu treacă de pragul electoral, riscând să nu intre în Parlament.

Alianța socialistă

PSD poate să fie mai aproape de majoritate în Parlament cu ajutorul ALDE, deoarece, așa cum se preconizează, PSD-ul este probabil să obțină un scor în jurul a 41%, la care s-ar mai putea adăuga cele aproximativ 6 procente de la ALDE. Astfel, scorul de 47% îi poziționează la un pas de majoritate și implicit le dă dreptul să propună viitorul premier de la Cotroceni.

O variantă vehiculată pentru întregirea majorității parlamentare, este ca PRU să se integreze în alianța PSD+ALDE . Liviu Dragnea s-a declarat împotrivă însă, încă din septembrie: “Dacă PRU se constituie sau se expandează pentru a ajuta PSD, mulțumim, nu! Nu vrem să avem nici o relație”, acuzând partidul pe care îl susține pe Victor Ponta ca prim-ministru, de atitudini extremiste și de alianțe cu partide care la rândul lor au legături cu Rusia, relatează b1.ro

Liviu Dragnea a negat la începutul lunii noiembrie varianta ca PSD-ul să facă alianță cu UDMR, chiar și în situația în care ALDE nu ar obține scorul suficient pentru a intra în Parlament, relatează agerpres.ro

PMP, prin vocea lui Traian Băsescu, a anunțat săptămâna trecută că nu va face alianță cu PSD-ul (digi24.ro) deci, în ce privește alianțele politice, PSD-ul nu prea are susținători. Totuși, PSD-iștii pot sta destul de relaxați, scorul lor fiind preconizat ca foarte mare, în comparație cu al celorlalte partide. Dacă prezența la vot va fi mai mică de 50% (o altă ipoteză vehiculată), atunci, conform sociologilor, avantajele PSD cresc, datorită alegătorilor constanți pe care acest partid îi are de ani buni. Conform sondajului Sociopol, 42% dintre alegători intenționează să meargă la vot, 41% nu și 18% sunt în afara țării, deci varianta ca PSD ul să aibă un scor mult mai mare decât este preconizat, rămâne în picioare.

Indiferent cu ce partid va face PSD alianță după alegeri, șansele ca premierul pe care social-democrații îl vor susține să fie din altă partid decât PSD sunt destul de mici. PSD-ul este un partid puternic care are notorietate printre alegătorii săi, așa că cel mai probabil vor rămâne fermi pe poziție în lupta pentru putere. În acest caz și varianta de a-l susține pe Cioloș este exclusă, Dragnea afirmând: „avem varianta premier Dacian Cioloș fără nici un program de guvernare, și avem PSD, care promovează un program de guvernare.”

PSD-ul ține ascuns, momentan propunerea de premier pe care o au, din spusele lor, pentru că este posibil ca după ce românii îl votează, „să pățească ceva” și votanții să fie dezamăgiți. Acest „ceva” despre care vorbește Dragnea ar putea fi o cercetare penală, o incompatibilitate sau cum e cazul lui, o condamnare penală anterioară care să nu-i permită să își exercite funcția. O altă variantă vehiculată în presă este că PSD-ul ascunde numele celui care va fi propus premier din frica de a nu pierde voturi.

Alianța de dreapta

Totuși, să presupunem că s-ar face o alianță între PNL, USR și UDMR, având în vedere că toate trei partide susțin aceeași propunere pentru prim-ministru: Dacian Cioloș (cu condiția ca UDMR să depășească pragul electoral). În această situație tot nu ar fi suficient pentru ca liberalii sa aibă majoritate, înregistrând un scor de aproximativ 39%.

Chiar cu Cioloș în comun pentru o astfel de alianță sunt multe rezerve. Spre exemplu, varianta ca USR să facă alianță cu PNL a fost exclusă de mult. Nicușor Dan a declarat, la finalul lunii noiembrie, că partidul condus de el nu va face alianță cu nici un partid, nici înainte, nici după alegeri.

„Uniunea Salvați România nu face alianțe cu nimeni, nici înainte, nici după alegeri, nu dă cec în alb nici unui partid politic din România, chiar dacă acel partid susține Guvernul Cioloș. Toate partidele politice vechi sunt responsabile de modul în care a fost guvernată România în ultimii 26 de ani”, a precizat Nicușor Dan.

În ceea ce privește UDMR-ul, președintele PNL București, Cristian Bușoi, a declarat că este așteptată o alianță cu aceștia, având în vedere că cele două partide (PNL și UDMR) fac parte din aceeași familie europeană, precizează antena3.ro

”Am avut de-a lungul anilor bune colaborări cât timp ne-am aflat la guvernare împreună și este un partid care, în cea mai mare parte, își are susținerea politică și de voturi în Transilvania – o zonă care ne așteptăm să voteze în mod masiv PNL, USR, UDMR și care are o largă susținere pentru Dacian Cioloş”, precizează Cristian Bușoi.

Variante fezabile sau utopice? Ce se va întâmpla cu PMP și ALDE?

Pentru a avea majoritate în Parlament ce soluții mai rămân pentru liberali? Același Cristian Bușoi a declarat la începutul lunii acesteia, că discuțiile pentru majoritate trebuie purtate cu toate partidele care intră în Parlament, în afară de PSD. Astfel, e clar că o variantă USL 2.0 nu poate fi renăscută din cenușa ultimului mandat parlamentar. De asemenea, pare clar că Bușoi nu exclude o alianță cu PMP.

Traian Băsescu declara la finalul lunii noiembrie, pentru RTV că dacă nu va fi cu PSD, sigur că, așa, câinește, mă uit la PNL, ca la o soluție, deși doamna Gorghiu a spus că nu vrea să facă alianță cu PMP”, singura condiție pusă de Băsescu, pentru ca PMP să facă alianță cu PNL, fiind ca prim-ministrul propus să fie chiar el.

Faptul că președintele PNL, Alina Gorghiu, este total împotriva fostului președinte, Traian Băsescu, este un lucru bine știut. Acum câteva zile, Gorghiu a declarat la o emisiune de la B1TV, următoarele:

„Traian Băsescu însuși, e o festă. PMP era mai salubru fără Băsescu la conducerea lui. Din cauza lui Traian Băsescu, PMP nu are nicio șansă să ajungă partid parlamentar. Nu mai spun nimic de el pentru că doar așa îl creștem. în 2014, Băsescu nu a jucat cu dreapta. A fost alături de Ponta. A făcut, în 2016, majorități cu PSD peste tot după locale. E un cartel alături şi de Tăriceanu. E bine că sunt acolo. Îi leagă multe frustrări.”

Președinta PNL a lansat atacuri dure la adresa lui Băsescu, Alina Gorghiu fiind convinsă că PMP nu va intra în Parlament. Și chiar dacă PMP va trece pragul electoral, partidul lui Băsescu nu le poate asigura majoritatea liberalilor, nici măcar într-o alianță cu PNL, USR și UDMR.

Din păcate, pentru Traian Băsescu, șansele ca alt partid să îl susțină ca prim-ministru, în afară de cel pe care l-a păstorit pentru a se înființa, sunt aproape nule.

Cu varianta PMP exclusă, e posibil ca PNL  să își întoarcă fața către ALDE? Ar fi o posibilitate, deși puțin așteptat ca ALDE să “trădeze” PSD-ul.  Dacă privim în urmă, ALDE e format dintr-o fracțiune, care s-a desprins din PNL, sub conducerea lui Tăriceanu, unită cu PC. În anul 2004, PC a mai trădat o dată PSD-ul. Deci ar fi o șansă pentru alianța ALDE cu PNL, dar în ce condiții?

Ceea ce s-a văzut în această campanie electorală este că Tăriceanu se vrea din nou premier, deși în vară, PSD anunțase că va merge la Cotroceni, împreună cu ALDE, cu o propunere de premier social-democrat (evz.ro).  PSD, cel mai probabil nu-l va susține pe Tăriceanu și sunt șanse ca dragostea dintre cele două partide să se destrame.

Deși oarecum improbabilă, o alianță PNL+ ALDE+ USR+ UDMR le-ar aduce liberalilor un procent de 45%, insuficient pentru o majoritate. Dacă Tăriceanu rămâne ferm pe poziții, în ceea ce privește funcția de premier, atunci alianța rămâne o variantă utopică, pentru că intervin două mari probleme:

  1. Numitorul comun dintre PNL, USR și UDMR este Dacian Cioloș prim-ministru.
  2. Alina Gorghiu vrea ALDE, dar fără Tăriceanu, șefa PNL declarând într-o emisiune de la B1TV următoarele: ”Nu exclud o discuție cu ALDE, dar fără Tăriceanu. El are vârsta de pensie. Din punct de vedere politic, ar trebui să facă pasul în lateral.”

Cu toate acestea spuse, varianta Tăriceanu prim-ministru iese și ea din calcul.

După actualele sondaje, dacă s-ar uni toate partidele, lăsând PSD-ul singur, această alianță tot nu ar face majoritate.

Cine va face guvernul?

În funcție de datele pe care le-am prezentat, variantele cele mai probabile sunt:

  1. PSD-ul va câștiga suficient electorat încât să poată obține majoritate alături de ALDE.
  2. Prim-ministru va fi propus de o minoritate parlamentară, dar va primi susținerea majorității. Pentru această variantă avem în vedere guvernul Tăriceanu din 2007, care după eliminarea miniștrilor PD, a condus timp de aproape 2 ani un guvern minoritar PNL-UDMR, cu susținerea PSD. S-au făcut numeroase compromisuri, dar guvernul lui Tăriceanu a rezistat la trei moțiuni de cenzură.
  3. Ne putem aștepta ca după alegeri, politicienii să-și retragă declarațiile și să facă alianțe chiar și cu cei pe care i-au denigrat în campanie pentru a obține majoritate în Parlament.

În concluzie, se pare că în această campanie electorală s-a vorbit mai mult de alianțe, decât despre listele pentru Parlament, iar politicienii au fost mai ocupați să lanseze atacuri către contracandidați, decât să discute despre propriile planuri de guvernare. Marea majoritate dintre cei care ne vor conduce în următorii patru ani s-au arătat mult mai dispuși să pună bariere de comunicare și să traseze fel de fel de granițe dintre cei „buni” și cei „răi”, decât să colaboreze la un plan comun de dezvoltare a României.  Așteptăm cu nerăbdare deciziile de după votul de duminică, să aflăm care declarații au fost reale în campania electorală și ce politicieni își vor păstra integritatea după alegeri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *