Skip to content
Societate

Decizia CCR în cazul Kovesi nu poate fi revizuită: ”Nu există legislație care să permită așa ceva”

Inquam Photos / Octav Ganea

Decizia CCR din iulie 2018 care l-a obligat pe șeful statului să o demită din funcție pe fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, nu poate fi revizuită, așa cum a cerut președintele Klaus Iohannis, au explicat pentru G4media mai mulți specialiști în drept.

Într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a precizat că decizia CEDO ne arată cât de necesară e o reformă a CCR. „Credibilitatea CCR, afectată oricum de decizii controversate, e și mai puternic zdruncinată”, spunea președintele.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, spune că”Nu există legislație care să permită așa ceva. Nu există revizuire la CCR, ci doar la instanțele judecătorești. Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii. Este doar o reparație morală pentru doamna Kovesi, iar în cazul președintelui, probabil a fost doar o declarație politică”.

Avocata care a învins CCR în instanțele judecătorești, Elenina Nicuț, crede că președintele nu a vorbit de o revizuire din punct de vedere juridic. ”Nu mai poate fi schimbată decizia din 2018, însă CCR își poate revizui jurisprudența, practica, comportamentul din ultimii ani”, a declarat avocata Nicuț pentru G4media.ro.

”Prin decizia în cazul Kovesi din 2018, CCR a spus două lucruri esențiale și anume că ministrul Justiției, nu președintele, are un rol central în procedura de numire și revocare a procurorilor șefi, precum și că Laura Kovesi nu poate să atace decretul prezidențial de revocare în instanța de contencios pe fond, pe oportunitate, ci doar pe legalitate, adică pe chichițe, avea dosarul șină sau nu”, a explicat avocata Nicuț.

”La proximă ocazie, când va fi luat în discuție iar articolul 132 privind statutul procurorilor din Constiuție, CCR poate să își revizuiască practica și să se raporteze la recomandările MCV, nu la tezele constituantei din 1991. Să scoată supremația, rolul central al ministrului Justiției în materia numirii și revocării procurorilor șefi. Ministrul este om politic, parte din Executiv, nu poate avea drept de viață și de moarte asupra altor funcții din altă putere. Și în al doilea rând, să lase efectiv cale de atac în contencios a deciziilor de numire sau revocare a procurorilor șefi, pe fond, nu doar pe procedură”, a explicat avocata Nicuț.

O opinie similară a avut și procurorul general Gabriela Scutea care, într-un comunicat de presă remis după decizia CEDO în cazul Kovesi, a precizat: „Întărind considerentele reţinute de CEDO, absenţa controlului judiciar asupra deciziei politice de revocare din funcţie nu este în interesul funcţionării statului în general, în context constituţional, şi nici în beneficiul cetăţenilor”, a declarat Gabriela Scutea, potrivit G4media.

Cum și când s-ar putea ajunge din nou la o nouă decizie CCR privind procedura de numire și revocare a procurorilor șefi

Avocata Elenina Nicuț a explicat, pentru G4Media, că sunt 3 variante:

– fie un procuror șef care a fost demis sau respins la numire deschide un proces în contencios și, în cadrul lui, ridică o excepție de neconstituționalitate. Astfel, problematica ajunge din nou pe rolul CCR și judecătorii constituționaliști au ocazia să își revizuiască jurisprudența.

– fie după ce decizia CEDO devine definitivă, Avocatul Poporului atacă articolele privind numirea și revocarea procurorilor șefi din legea 303/2004 privind Statutul magistraților la CCR și se ajunge la reconfigurarea interpretării articolului 132 din Constitutie.

– fie Parlamentul vine cu un nou pachet de legi privind Justiția și re-reglementează procedura de numire/revocare a procurorilor șefi în acord cu recomandările MCV și pachetul este atacat la CCR”, a explicat avocata Nicuț.

”CCR trebuie să își revizuiască jurisprudența, dacă CCR nu o va face în următoarele decizii, judecatorul de contencios va ignora decizia CCR și va aplica direct decizia CEDO”, a explicat și procurorul miliar Bogdan Pîrlog, unul dintre liderii Asociației ”Inițiativa pentru justiție”. ”Dacă un procuror șef este demis, cum a fost Kovesi, poate ataca pe fond și instanța de contencios va aplica decizia CEDO. Politicianul nu își pune o slugă în funcția de procuror șef pe care o dă jos când nu îi mai convine”, a explicat procurorul militar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *