Skip to content
Societate

Decizia CEDO arată motivele demiterii lui Kovesi de la DNA. Ce drepturi au fost încălcate

Facebook.com/pg/EuropeanCourtOfHumanRights
" "

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, în primă fază, că în cazul invocat de Laura Codruța Kovesi, Guvernul României a încălcat Articolele 6 și 10 din Convenția Drepturilor Omului.

CEDO își începe motivarea deciziei prin prezentarea carierei fostei șefe DNA, dar și prin descrierea contextului politic din România, din perioada 2016-2017, amestecând alegerile electorale și protestele cu o cauză care se referă la procedura privind numirea și demiterea procurorului-șef DNA.

" "
" "

CEDO amintește inclusiv de conflictul Parlament-Kovesi, când fosta șefă DNA a refuzat să se prezinte în Parlament, unde urma să fie audiată de către o comisie parlamentară cu privire la situația alegerilor prezidențiale din 2009.

Judecătorii CEDO nu critică în mod direct Curtea Constituțională a României, ci doar analizează modul în care s-a decis revocarea din funcție a șefei DNA și dacă această procedură a respectat Convenția Drepturilor Omului.

CEDO constată în primul rând că s-a încălcat Articolul 6, alin 1, din Convenția Drepturilor Omului, cu privire la dreptul la un proces echitabil, deoarece Laura Codruța Kovesi n-a avut căi de atac în decizia Guvernului privind demiterea ei din funcția de procuror-șef al DNA.

Curtea respinge obiecția guvernului cu privire la neepuizarea căilor de atac interne și concluzionează că statul pârât a afectat esența însăși a dreptului de acces al reclamantei la o instanță”, arată CEDO în motivarea prezentată online aici.

Judecătorii CEDO au analizat toate rapoartele privind activitatea DNA sau a fostei șefe DNA, cât și modul în care Kovesi s-a exprimat în spațiul public. CEDO remarcă motivele care au dus la demiterea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA:

„Curtea concluzionează că principalele motive pentru îndepărtarea reclamantei din funcția de procuror-șef DNA erau legate de dreptul la libertatea de exprimare, care include libertatea de a comunica opinii și informații (vezi cazul Kayasu). Prin urmare, încetarea prematură a mandatului reclamantei a constituit o ingerință în exercitarea dreptului ei la libertatea de exprimare, astfel cum este garantat de Articolul 10 din Convenție”, arată CEDO la punctul 190 din motivare.

Guvernul a avut posibilitatea să-și prezinte motivele și dovezile, dar nu au fost suficiente pentru a se apăra de acuzațiile aduse de Kovesi.  Curtea a analizat raportul fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, care arăta că demiterea lui Kovesi avea „drept scop protejarea statului de drept”. Dar Guvernul n-a prezentat nicio dovadă în acest sens și CEDO n-a mai analizat această motivație.

Curtea consideră că nu a fost adusă nicio dovadă care să demonstreze că măsura atacată a avut drept scop protejarea statului de drept sau a oricărui alt scop legitim. Măsura a fost o consecință a exercitării anterioare a dreptului la libertatea de exprimare de către reclamantă, care era la conducerea celui mai mare birou anticorupție din sistemul judiciar”, explică judecătorii europeni.

CEDO a concluzionat că Laura Codruța Kovesi avea dreptul să se exprime în spațiul public, iar libertatea de exprimare, apărată prin Articolul 10 din Convneție, implică de asemenea și exprimarea unor opinii sau informații în spațiul public.

«În cazurile în care a încheiat că interferența nu a urmărit un „scop legitim”, Curtea a constatat o încălcare a Convenției fără a mai analiza dacă această ingerință a fost „necesară într-o societate democratică”» spun judecătorii CEDO cu referire la libertatea de exprimare a fostei șefe DNA.

Curtea Europeană constată că decizia de a o demite pe Kovesi de la conducerea DNA a fost o decizie „severă” care pe viitor poate descuraja magistrații să-și exprime opinia în legătură cu modificările legislative.

*

Laura Codruța Kovesi s-a adresat, în decembrie 2018, Curții Europene a Drepturilor Omului, după ce a fost demisă de la conducerea DNA, reclamând că i-au fost încălcate mai multe drepturi și nu i s-a oferit posibilitatea de a se apăra în instanță. Fosta șefă DNA a acuzat că decizia unilaterală a CCR care nu i-a oferit o cale efectivă de a contesta, dar și faptul că nu a fost parte din acel conflict între Ministerul Justiției și Președintele României care s-a soldat cu demiterea ei din funcția de procuror-șef DNA.

Decizia CEDO i-a dat câștig de cauză fostei șefe DNA, precizând că s-au încălcat Articolele 6 și 10 din Convenția Drepturilor Omului. În această cauză, Laura Codruța Kovesi n-a cerut despăgubiri din partea statului român.

Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA printr-un decret emis pe 9 iulie 2018 de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.

" "

1 comentariu la “Decizia CEDO arată motivele demiterii lui Kovesi de la DNA. Ce drepturi au fost încălcate

  1. Mai trebuia selectat in stire faptul ca CEDO nici macar nu a cerut dovezi de la Kovesi ca s-a adresat instantelor. Guvernul a specificat ca raportul putea fi atacat in instanta pentru temeinicia probelor. Dar CEDO a presupus ca o astfel de cale de atac, daca ar fi fost urmata, nu ar fi dus la rezultate. Fals. Decizia CEDO este un fals de drept. Nu te poti baza intr-o decizie pe „assuming” sau „apparent”. Mai mult, concluzia de mai jos a CEDO este falsa. Cand acele ONG-uri au atacat in instanta raportul lui Toader, decizia acelei instante nu a fost ca cererea este inadmisibila ci ca plangerea a venit prea tarziu, dupa semnarea decretului prezidential. Sa retinem ca raportul a fost elaborat prin luna februarie-martie 2018, conflictul la CCR s-a solutionat in mai-iunie iar decretul a fost semnat la inceput de iulie. Deci Kovesi a avut la dispozitie peste 5 luni sa atace in instanta Raportul lui Toader asa cum au facut ONG-urile. Decizia CEDO este un fals de drept. Dar Romania nu il va mai contesta.

    Moreover, even assuming that a complaint against this act would have been admissible before the administrative courts, it is apparent from the documents submitted by the Government that non-governmental organisations throughout the country have tried this avenue without success (see paragraph 68 above) and no other example of administrative proceedings instituted against a similar document have been submitted (see paragraph 69 above)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *