CEDO a luat o decizie istorică care poate arunca în aer sistemul de justiție din România.
Mai exact, judecătorii de la CEDO au condamnat România, după ce ÎCCJ a stabilit o condamnare pe aceleași probe pe care alte două instanțe au hotărât achitarea în cauza Mischie. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Mischie, a fost în martie 2013, condamnat definitiv de către instanţa supremã la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi luare de mită, potrivit luju.ro, citat de antena3.ro.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România la plata a 3.000 euro daune morale lui Nicolae Mischie, pe motiv că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu i-a asigurat fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj un proces echitabil.
În Hotărârea pronunţată, la 16 septembrie 2014, în cauza Mischie vs. România, Curtea de la Strasbourg a criticat aspru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru că l-a condamnat pe Nicolae Mischie la un an de închisoare cu suspendare fără a administra probe noi, ci prin reinterpretarea aceluiaşi probatoriu pe baza căruia instanţele inferioare pronunţaseră soluţii de achitare.
Înalta Curte a procedat la o nouă interpretare a declaraţiilor unor martori pe care ea nu i-a audiat. Astfel, a întors hotărârile instanţelor inferioare, care l-au achitat pe reclamant în special pe baza declaraţiilor pe care aceşti martori le-au dat în faţa lor în timpul audierilor.
„Curtea notează că ÎCCJ a dat o nouă interpretare faptelor, apreciind că reclamantul a introdus pusca în România la o dată mult anterioară celei reţinute de instanţele inferioare şi, de aceea, a fost vinovat de comiterea unei infracţiuni. Prin urmare, ea a agravat situaţia, condamnându-l la o pedeapsă cu închisoarea”, stabilește CEDO în decizia sa, potrivit Antena 3.
Judecarea, de la capăt, conform Convenției
Mai mult, CEDO propune o redeschidere a procedurilor de judecare din cauză că procedura judiciară din România a încălcat art. 6 din Convenţie și este necear „un nou proces sau o redeschidere a procedurilor la cererea persoanei interesate reprezintă, în principiu, un mijloc adecvat pentru remedierea încălcării constatate”.
Astfel, „Curtea notează că art. 465 din Noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, permite revizuirea unui proces în cazul în care Curtea a constatat încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale solicitantului”.