Europenii sunt pesimiști în ceea ce privește starea lumii, traiectoria țărilor lor, circumstanțele în care se află și pericolele reprezentate de președintele american Donald Trump.
Aproape două treimi dintre respondenți au afirmat că „cei mai buni ani au trecut” (63%), în timp ce 77% consideră că viața în țara lor „va fi mai grea pentru generația următoare”, potrivit unui sondaj realizat de firma de comunicare strategică FGS Global, distribuit în exclusivitate către POLITICO, care a chestionat peste 11.000 de persoane din 23 de țări ale Uniunii Europene în luna noiembrie.
Sentimentul pesimist este deosebit de răspândit în Europa de Vest și Centrală. Majoritatea europenilor (76%) au declarat că democrația din țara lor este în declin.
Sondajul relevă o îngrijorare generalizată cu privire la starea democrațiilor europene și la capacitatea guvernelor de a face față provocărilor, printre care se numără războiul din estul continentului, incertitudinea economică și geopolitică și tensiunile crescânde cu Washingtonul.
Chiar înainte ca președintele SUA să declare că dorește să preia Groenlanda, o mare majoritate a europenilor îl considerau o influență negativă pentru pace, pentru țara lor și pentru economia globală.
„Este clar că există un grad foarte, foarte ridicat de pesimism”, a declarat Craig Oliver, co-director global de strategie la FGS Global, care a fost anterior consilier de comunicare al fostului prim-ministru britanic David Cameron.
Deși guvernele ar trebui să fie atente la această stare de spirit, ele pot încerca, de asemenea, să o valorifice, a spus el: „Istoric, în astfel de momente, când oamenii sunt pesimiști, pot apărea schimbări și îmbunătățiri”.
Mesajul europeanilor pentru guvernele lor: Puteți face mai mult
În aproape toate țările incluse în sondaj, majoritatea cetățenilor consideră că țara lor se află pe o traiectorie greșită. Excepțiile sunt Polonia, Lituania și Danemarca, chiar dacă acestea se numără printre țările cele mai expuse presiunilor Rusiei sau, în cazul Danemarcei, presiunilor SUA asupra Groenlandei.
Oliver a atribuit această divergență modului în care sunt guvernate țările. „Există diverse țări în care oamenii simt că există leadership și schimbare și că problemele sunt abordate”, a spus el. „Oamenii doresc cu tărie să fie conduși; vor claritate din partea guvernelor.”
Sondajul este o veste proastă pentru majoritatea guvernelor, revelând încrederea slabă a publicului în sistemele politice și scepticismul cu privire la capacitatea acestora de a funcționa eficient.
Rugați să aleagă între două afirmații opuse, cel puțin jumătate dintre respondenți au spus că sistemul politic al țării lor „nu răspunde așteptărilor poporului și are nevoie de reforme fundamentale”, în loc de a „funcționa destul de bine fără a necesita reforme semnificative”.
Țările nordice, în general mai puțin pesimiste, au înregistrat cele mai pozitive rezultate. Opiniile negative au fost mai numeroase în România (91%), Grecia (88%) și Bulgaria (86%).
În toate țările, peste 70% dintre respondenți au considerat că „au dreptul să aștepte mai mult de la guvern”, în loc să aștepte prea mult.
Ce își doresc oamenii: O apărare robustă
Având în vedere numeroasele provocări cu care se confruntă continentul, europenii doresc ca liderii lor să ia măsuri și să se pregătească.
La întrebarea dacă sunt de acord că țările lor „ar trebui să fie mai ferme în ceea ce privește interesele naționale, chiar dacă acest lucru creează tensiuni cu alte țări”, o mare majoritate a răspuns afirmativ (71%).
Respondenții au susținut, de asemenea, investiții mai mari în securitatea europeană, 57% dintre ei fiind în favoarea „creșterii cheltuielilor pentru apărare și securitate”. Printre aceștia, aproximativ 54% dintre români consideră că țara trebuie să crească și mai mult cheltuielile pentru apărare și securitate.
Efectul Trump
Deși sondajul a fost realizat înainte de ultima serie de declarații ostile ale lui Trump, președintele SUA era deja perceput ca o forță negativă.
Alte sondaje au arătat că Trump este nepopular pe continent, chiar și în rândul susținătorilor partidelor populiste de dreapta pe care le consideră aliați.
Aproximativ două treimi dintre respondenții sondajului FGS Global s-au declarat pesimiști cu privire la impactul lui Trump în anul următor asupra economiei globale (69%), păcii și securității (64%) și propriului lor țări (64%).
La întrebarea dacă Trump merită Premiul Nobel, 77% au răspuns că nu.
Conform datelor, în România, doar 37% dintre respondenți s-au declarat a fi optimiști în ceea ce privește impactul președintelui american Trump asupra păcii și securității mondiale în anul următor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
