Skip to content
Politică

Dedesubturile și numele controversate ale scandalului Roșia Montană EXCLUSIV

Rosia-Montana-Cultural-Foundation.com

PSnews.ro vă prezintă în cele ce urmează cele două tabere cu greutate care stau în spatele scandalului privind Roșia Montană. Vedeți mai jos ce nume controversate apar în ecuație.

După cum probabil ați văzut deja, începutul acestei săptămâni a fost marcat de un schimb dur de replici între doi foști miniștri: Vlad Alexandrescu (fost șef la Cultură pe vremea lui Cioloș, în prezent liderul grupului USR din Senat) și Adrian Cioroianu (fost deținător al portofoliului Externelor în cabinetul Tăriceanu, acum ambasadorul României la UNESCO). Pe scurt: senatorul USR l-a acuzat pe ambasador că ar fi responsabil de întârzierea votului în Comitetul Patrimoniului Mondial, în timp ce Cioroianu a negat vehement, reclamând un „fake news” și susținând că explicația trebuie căutată la nivelul Guvernului României.

Tabăra pro-exploatare

În această zonă trebuie să îl menționăm pe Benjamin „Beny” Steinmetz, pe care publicația Haaretz îl descria în 2016 drept „odinioară cel mai bogat om din Israel”. RISE Project a prezentat într-o anchetă din 2015 încrengăturile de afaceri ale acestuia ce duc către aurul românesc.

„Printr-o divizie a grupului BSG [Resources], Steinmetz a fost implicat în ultimii cinci ani (2010-2015 – n.r.) și în proiectul aurifer de la Roșia Montană, iar prin companii offshore și prin interpuși a derulat afaceri imobiliare la București și în alte orașe din țară. Intrarea lui Steinmetz în proiectul Roșia Montană, în noiembrie 2009, a revitalizat afacerea: proiectul a fost inclus rapid în programul de guvernare.

Compania BSG Capital Market, parte a grupului controlat de Steinmetz, a achiziționat în 2009 aproape nouă la sută din Gabriel Resources, plătind peste 67 milioane de dolari, iar ulterior prin mai multe plasamente și-a extins influența în compania care deține proiectul aurifer din Munții Apuseni. Raportările oficiale plasează compania lui Steinmetz pe primul loc între acționarii Gabriel Resources, cu 16 la sută, alături de Electronum Group, un fond de investiții american. Grupul lui Steinmetz , singurul cu investiții masive la București, a devansat în ultimii ani gigantul minier Newmont Mining Corporation, unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, care mai deține doar 13 la sută din Gabriel Resources”, relatau jurnaliștii de la site-ul citat.

Menționăm că Beny Steinmetz a fost trimis în judecată în 2016 de către DNA în dosarul retrocedării fermei Băneasa. Într-o speță disjunsă din acest dosar a fost inculpat și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, însă el a fost achitat la fond în luna mai a acestui an.

Nu întâmplător am adus în discuție numele lui Tăriceanu: o investigație a ziarului Curentul din 2007 lega numele politicianului (în calitate de ministru al Industriilor, în 1997, în guvernul Victor Ciorbea) de pătrunderea pe piața românească a firmei Gabriel Resources (acționarul majoritar de la RMGC). Detalii AICI.

Alt nume greu din zona interesată de exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană este Corina Vințan. Fostă purtătoare de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) în mandatul din 2004-2007 al lui Mihai-Răzvan Ungureanu, Vințan este fondatoarea și directoarea firmei de lobby Links Associates. Afacerista a acordat mai multe interviuri (de exemplu: pe Inpolitics.ro, în 2011, și pe site-ul Revistei Tango, în 2013), unde a relatat cu lux de amănunte activitatea depusă pentru promovarea intereselor companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în legătură cu exploatarea zăcământului românesc. Puteți vedea în cele două interviuri cum Corina Vințan povestește că s-a ocupat îndeaproape de relația cu presa, în activitatea ei de lobby pro-RMGC.

Tabăra anti-exploatare

Îl menționăm aici la loc de cinste pe Dacian Cioloș. Și nu vorbim doar despre miniștrii acestuia ale căror biografii se intersectează într-un punct sau altul cu miliardarul american, ci și despre ex-premierul însuși. Cotidianul.ro a relatat pe larg AICI, în noiembrie 2015 (la scurt timp după instalarea tehnocraților) despre calitatea de membru a lui Cioloș în organizația Friends of Europe, finanțată printre alții de către Soros.

Ei bine, guvernarea Cioloș a dovedit o confluență de idei cu ONG-iștii care au protestat în ultimele aproape două decenii pentru protejarea Roșiei Montane: chiar în ultima zi a mandatului de ministru al Culturii, Corina Șuteu a trimis la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”.

Facem o paranteză: presa a scris pe larg despre războiul de decenii dintre George Soros si Beny Steinmetz, fiecare având așadar interes să-i saboteze obiectivele celuilalt (detalii pe Adevărul.ro, Gândul.info și Inpolitics.ro). Totodată, DCnews.ro a inventariat AICI ONG-urile care au militat împotriva exploatării de la Roșia Montană și care – atenție! – și-au confirmat legăturile pecuniare cu Soros.

Revenind: gruparea din jurul lui Dacian Cioloș se mai intersectează într-un punct cu interesele ecologiștilor de la Roșia Montană. Iar acel punct poartă numele unei agenții de publicitate: Papaya Advertising. Aceasta a devenit cunoscută, printre altele, pentru faptul că în 2012 a realizat mai multe clipuri cu actori (dintre care cel mai cunoscut a fost cel în care Maia Morgenstern își smulgea cerceii) care militau împotriva exploatărilor cu cianuri de la Roșia Montană (detalii pe Paginademedia.ro).

În 2016, tot Papaya a realizat „pro bono” spotul din campania cioloșistă pentru achiziționarea sculpturii Cumințenia Pământului (potrivit Ziare.com). Am pus ghilimele, întrucât, oricât ar fi încercat publicitarii să transmită opiniei publice ideea că nu primiseră niciun ban pentru acea campanie, răsplata lor a fost una indirectă: banca de stat CEC Bank a menținut contractul încheiat în 2007 cu agenția lui Robert Tiderle și reziliat în luna iunie a acestui an, aparent din cauză că Papaya și-a încurajat public angajații să protesteze împotriva guvernării PSD.

O poveste fără eroi

În încheiere, le recomandăm cititorilor ca ori de câte ori văd reaprinsă polemica pe tema Roșiei Montane, să se gândească de două ori înainte de a avea impulsul să țină partea unei tabere sau alteia și să se documenteze asupra intereselor consistente ce stau în spatele fiecărei declarații marcate de o aparență binevoitoare și generoasă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *