Skip to content
Opinii

Deficitul bugetar crește din nou și tinde spre 4% din PIB la final de an. Consecințe și perspective

Pregătiți-vă! Economia încetinește. Prin urmare, avansul veniturilor bugetare urmărit (influențat direct de creșterea economică) începe să încetinească în timp ce cheltuielile certe (influențate de politici fiscale) își continuă ritmul superior de creștere față de venituri. Dacă lucrurile vor evolua în același mod ca anul trecut (cu explozie de cheltuială pe deficit la final de an), România va ieși oficial și din penultimul criteriu pe care încă îl mai îndeplinește pentru aderarea la Euro: deficitul bugetar.

Exclusiv, vă informez că în august 2018, bugetul a pus încă 2,7 miliarde de lei datorie nouă peste datoria veche, deficitul bugetar marjorându-se într-o singură lună la 1,54% din PIB, față de 1,26% la final de iulie. Raportând la prognoza de buget pe care a fost construit bugetul la început de an, deficitul ar fi depășit chiar 1,6%. Dacă statul nu ar fi confiscat din nou, sub formă de divedende speciale, sumele de investiții ale companiilor naționale (circa 6 miliarde de lei), deficitul ar fi fost deja de 2,2% din PIB după numai 8 luni. Cu toate cele întâmplate suntem la 1,54% dar avem perspectivele unui defict de 4% la final de an.

Iată de ce: într-o singură lună (decembrie 2017), cheltuiala exclusivă pe deficit a fost de 14 miliarde de lei. În ultimele 2 lunia ale anului, cheltuiala exclusivă pe defict a fost de 18 miliarde de lei. Dacă statul va urmar aceiași politică de cheltuieli ca în noiembrie și decembrie trecut (explozie pe final de an) și fără să luăm în calcul deficitul suplimentar de circa 0,5% care se va crea în septembrie și octombrie, deficitul la final de an va urca la 33 de miliarde de lei (față de 28 de miliarde prognozat). Întrucât și septembrie/octombrie vor fi luni de deficit (circa 5 miliarde de lei, în plus, pe datorie), am putea ajunge la final de an la deficit de circa 38 de miliarde de lei, respectiv 4,05% din noua prognoză de PIB (945 de miliarde de lei). Acesta este scenariul meu de bază, dacă nu se va schimba comportamentul de cheltuieli (explozie), pe final an, comportament constant iresponsabil în ultimii 10 ani. Probabil se va schimba, forțat, creaând o problemă și mai mare pentru anul viitor.

Și dacă sunteți adepții teoriei ,,deficitul bugetar este atât de mare încât poate să își poarte singur de grijă’’, vă expun atenției doar câteva urmări firești ale depășirii pragului de 3% și avansării spre 4% din PIB. Sancțiunile europene, care pot include amenzi comensurate în funcție de PIB, înghețare de fonduri europene și chiar diminuare de fonduri europene (în plin proces de stabilire a sumelor pentru viitorul exercițiu bugetar) sunt riscul care se va materializa cel mai îndepărtat (dar nu foarte), pentru simplul motiv că birocrația Bruxelles-ului împiedică constatarea timpurie a derapajelor, chiar și când acestea sunt evidente. Piața este însă vie și nu numai că reacționează instant, dar o face anticipativ.

Primul ,,debușeu’’ al concretizării riscurilor depășirii deficitului bugetar este cel al dobânzilor la care se împrumută statul, care sunt mai mari și vor fi și mai mari, dezechilbru care începe din nou să fie pregnant (rata ROBOR a început iar să se scumpească).

După ce statul va plăti mai mult, băncile vor percepe la rândul lor dobânzi mai mari și companiilor și populației pentru creditele în lei. Perspectiva depășirii deficitului de 3% va anterna în primă fază o încruntare a cel puțin unei agenții de rating, materializată prin înrăutățirea perspectivei de rating. Iar această încruntare va anterna dobânzi și mai mari.

Deja constatăm o neîncredere în leu a persoanelor fizice, manifestată anticipativ prin ritmul superior de creștere a economisirii în valută față de economisirea în lei, în ultimul an. Derapajul din percepția de ,,deficit controlat’’ va conduce la presiuni mai mari, pe leu. Care se va deprecia suplimentar. Deja vedem, din nou, în piață, tendințe de depreciere. 4,8 lei pentru un Euro nu este exclus la final de an sau la începutul anului viitor, în funcție de cât de priceput vor acționa autoritățile fiscale și monetare în fața devoalării dezechilibrelor.

Iar depreciere înseamnă inflație. Majorarea tuturor prețurilor va determina BNR să iasă din complicitatea păguboasă contra reînnoirii mandatelor pe care o afișează față de politica fiscală guvernamentală, acționând prea târziu și prea puțin. BNR a fost des pe contrasens și, în fața unor dezechilibre care țin de misiunea sa fundamentală și fundamental ratată – ținerea inflației sub 2,5% (acum inflația este dublă), este foarte probabil să reacționeze disproporționat și mai ales defazat, majorând ratele de dobândă fix atunci când nu trebuie, adică în perioada următoare când ceea ce vedem cu ochiul liber – încetinirea creșterii economice va deveni mai vizibilă și va avea efecte mai mari în scăderea ritmului de creștere a veniturilor bugetare. Ați ghicit: prin majorarea ratei de dobândă, împrumutații vor avea mai puține venituri disponibile, după ce inflația a erodat deja o bună parte din câștigurile salariale obținute exclusiv pe datorie.

Pentru că da, factura de salarii ,,la stat’’ s-a majorat față de anul trecut, în primele 8 luni ale anului până la 56 de miliarde de lei, cu 11,3 miliarde mai mult față de anul trecut. Asta înseamnă că pentru prima dată în istorie, factura lunară de salarii pentru sectorul public a atins nivelul de 1,5 miliarde de Euro. Cu servicii publice mai scumpe, administratorul bugetului obține însă mai puține venituri raportate la majorarea cheltuielilor. Este suficient să arăt atât: deficitul bugetar la final de august 2018 s-a majorat cu 8 miliarde de lei față de primele 8 luni ale anului trecut. Cheltuielile de personal, cu 11,3 miliarde de lei. Mai poate contesta cineva că majorarea salariilor este făcută exclusiv pe datorie având drept consecință dublarea inflației, majorarea datoriei publice, cvadruplarea dobânzilor și deprecierea leului? Desigur, cineva poate contesta, dar necredibil.

9 miliarde de lei (circa 2 miliarde de Euro) a plătit bugetul în primele 8 luni ale anului pentru finanțarea datoriei publice. Cu 21% mai mult decât anul trecut, în perioada similară. Pe măsură ce statul va face noi împrumuturi pe termen scurt pentru a le rostogoli pe cele mai vechi, dobânzile vor ajunge să treacă de la pragul istoric înregistrata acum (62% din deficit este reprezentat doar de dobânzi) și să se îndrepte spre 100%. Este doar o chestiune de timp și nu de mult timp până când această situație se va concretiza, excepție fiind situația în care deficitul va exploda și din alte motive.

Nici măcar ministrul finanțelor, pe care îl bănuiesc că a avut o contribuție la puciul ratat de săptămâna trecută împotriva lui Dragnea nu poate contesta că veniturile nu se încasează satisficător iar cheltuielile au explodat. Pentru că scrisoarea puciștilor mai înseamnă o premieră nedorită: pentru prima dată, printr-o scrisoare cu scop de puci, se anticipează politica economică.

Scrisoarea a devoalat că în luna noiembrie va fi o nouă rectificare bugetară. Care, în mod categoric, va fi negativă, pentru a încerca să modifice ceea ce vedem în ultimii 10 ani: marea cheltuială din decembrie când se risipește circa jumătate din deficitul bugetar anual. Consecințele acestei măsuri disperate vor fi, paradoxal, presiune pe creșterea economică de anul viitor, exact atunci când va fi mai multă nevoie, pentru că economia încetinește. Încetinirea economiei va fi accelerată. Așa că, pregitiți-vă: fiecare sută de euro economistă în prezent va valora mai mult anul viitor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *