Potrivit surselor, viitorul departament de la Cotroceni va fi format din reprezentanți ai instituțiilor statului care au atribuții în acest sens.
De altfel, statul român are în prezent cel puțin două sisteme de monitorizare a tuturor mesajelor publicate de cetățenii români pe rețelele sociale și pe website-uri.
În luna octombrie a anului 2025, președintele Nicușor Dan a anunțat într-un interviu pentru ȘtirileProTV.ro că instituțiile din România care se ocupă de combaterea știrilor false și a dezinformărilor care fac parte din războiul hibrid al Rusiei vor fi coordonate de la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a le putea bloca rapid și eficient.
Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
„În ceea ce privește procesul de dezinformare sistematică pe rețele sociale suntem cam la același nivel, mai avem de lucru. Adică reușim să detectăm informația falsă, reușim să scanăm spațiul online. Ce nu reușim să facem? Nu reușim să intervenim suficient de rapid ca să contracarăm și nu comunicăm sistematic”, a spus președintele la acea vreme.
Șeful statului a enumerat nu mai puțin de opt instituții și structuri interne ale unor servicii sau ministere care se ocupă de combaterea dezinformărilor. Printre ele se află STS, SRI, MapN, ANCOM, DNSC și CNA.
Nu în ultimul rând, mai trebuie precizat faptul că, în 2024, printre motivele care au stat la baza deciziei judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale s-au aflat și cele referitoare la ”dezinformarea alegătorilor”.
”În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor.”, se arată în decizia CCR din 2024.
