Skip to content
Economie Politică

Deputatul liberal Pirtea, radiografie dură: Bugetul pe 2019 va duce România în criză. Este fantasmagoric

Provincialul

Parlamentarii au adoptat bugetul pentru 2019 cu 275 de voturi ”pentru” și 122 ”contra”. Bugetul prevede majorarea alocaţiei pentru copii de la 84 la 150 de lei, precum şi reducerea bugetelor SRI, SIE şi SPP.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat vineri, în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, înainte să fie pronunţat votul final asupra proiectului de buget, că bugetul pentru 2019 este unul realist şi cu perspectivă de dezvoltare pentru România.

Pentru o opinie avizată, a unui om care a participat la dezbaterea din Parlament a proiectului de buget, PSNews a luat legătura cu Marilen-Gabriel Pirtea, deputat PNL, de profesie economist, rector al Universității de Vest din Timișoara, care ocupă și poziția de secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Bugetul pentru 2019 este un buget extrem de generos pe hârtie, care depășește 1.000 de miliarde lei, mai exact 1022,5 miliarde lei.

Este un buget al promisiunilor, care teoretic ar trebui să îi mulțumească pe toți, dar care sunt sigur că va duce România, la sfârșitul anului, într-o zonă de criză”, a declarat Marilen Pirtea, în exlusivitate pentru PSNews.

Este un buget care pleacă de la niște indicatori eronați.

De exemplu, creșterea economică preconizată la 5,5%, în contextul în care Banca Mondială, F.M.I. și alte organisme internaționale previzionează un avans de 3,7 – 3,8%.

Anul trecut, același guvern PSD-ALDE a prognozat o creștere economică de 6,1%, a revenit la 5,5% și a terminat cu 4%.

Vă dați seama ce se va întâmpla în acest an!”, a adăugat el.

Indicatori depășiți de realitate

În plus, cursul leu/euro de 4,67, la care este realizat bugetul. Deja acest curs nu mai este unul realist și este depășit.

De asemenea inflația de 2,8% – cu siguranță va fi mult mai mare și acest indicator.

Este un buget în care investițiile sunt la nivelul anului 2016.

În domeniul sanitar, deși au crescut salariile, infrastructura sanitară, logistica, este rămasă în urmă, depășită, deci nu poate produce performanță.

Deși creșterea punctului de pensie era prevăzută să aibă loc de la 1 ianuarie cu 1.000 de lei, a fost amânată pentru luna septembrie”, a mai spus deputatul.

Două tipuri de primării

Este un buget care se va pune în aplicare la trei luni de zile de la începutul anului, tocmai pentru a se lungi cât mai mult și a se amâna anumite plăți și cheltuieli, pentru că se merge cu a 12-a parte din anul precedent, în lunile ianuarie și februarie.

Până la aprobare, până la publicarea în Monitorul Oficial, s-ar putea să fie întors la Curtea Constituțională – sunt etape care vor urma, sau care e posibil să urmeze, ceea ce lasă finanțările pentru populație la nivelul anului precedent.

De asemenea, primăriile au fost din nou lovite, pentru că este al treilea an consecutiv în care bugetul central se închide pe bugetele locale. Se consumă deci din economiile generate de primării”, arată secretarul Comisiei pentru buget.

Avem de-a face cu două categorii de primării: primăriile de orașe mari și primăriile de comune.

Primăriile de comune sunt cele unde PSD-ALDE au cei mai mulți reprezentanți, la nivel de primari, deci le-au fost asigurate surse suficiente.

Primăriile de orașe vor primi mult mai puțini bani, ele având în cele mai multe cazuri conducere liberală.

Pentru că au arătat că pot fi performante, le-au fost atribuite mai multe sarcini și atribuții, fără să li se asigure însă resursele financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor”, menționează Pirtea.

Diferență între propuneri și realizări

Investițiile sunt foarte mici – procentul din PIB alocat investițiilor este undeva la 3-4%, atât și-au propus guvernanții PSD-ALDE.

Este un nivel foarte scăzut al investițiilor. În anii de criză, investițiile ajung undeva la 6,5% din PIB.

În 2011, de exemplu, s-a propus o țintă de 10% din produsul intern brut, ajungându-se la 7% investiții realizate.

Vă dați seama ce diferență este între propuneri și realizări.

Când se propune însă doar 3-4% din PIB, la cât vor ajunge investițiile realizate în 2019 de guvernarea ALDE-PSD?

Plafonul pentru deficitul bugetar a fost majorat, în acest moment, de la 2,55% la 2,67% din PIB.

În acest context, valoarea investițiilor realizate în 2019 va fi sub cea a deficitului bugetar, iar asta înseamnă criză”, apreciază deputatul liberal.

Pierdere de credibilitate

Trebuie menționată și diminuarea bugetelor serviciilor secrete, deci siguranța populației va fi mai precară, ceea ce se poate traduce în posibile incidente și evenimente nodorite.

Din acest punct de vedere, pierdem din credibilitate, în ochii partenerilor externi, pentru că România până acum nu a fost doar un beneficiar, ci și un furnizor de siguranță și securitate în zonă”, mai spune Marilen Pirtea.

Un aspect pozitiv al bugetului pe 2019 este succesul amendaamentului PNL privind majorarea alocațiilor pentru copii, pentru că vorbim de o investiție în tineri și în viitorul României.

Mai ales că a trebuit să trecem peste opoziția coaliției PSD-ALDE. Faptul că acest amendament a trecut este doar meritul PNL”, adaugă liberalul.

Contestarea la CCR

În momentul de față, PNL nu are planuri privind contestarea bugetului pe 2019 la Curtea Constituțională.

O să analizăm în ședința Biroului Executiv Permenent de luni.

Problema este că forma inițială de buget, cu care s-a venit în Parlament, a avut un aviz CSAT, care prevedea anumite sume pentru domeniile speciale, cum ar fi securitatea și siguranța națională.

Având în vedere că în acest buget votat și adoptat azi, vineri, acele sume prevăzute în avizul CSAT nu mai sunt valabile, este posibil să fie adresate întrebări la adresa Curții Constituționale, despre constituționalitatea lui”, apreciază Pirtea.

Plăți făcute cu întârziere

Nu vreau să mă gândesc că ar merge viclenia și abjecția guvernării PSD-ALDE până într-acolo încât să își dorească o astfel de măsură, tocmai pentru a amâna aplicarea și execuția bugetului.

Pericolul mare nu este doar acela a avea un buget fantasmagoric pe hârtie, ci și legat de execuția bugetară.

Dacă ne aducem aminte de anul precedent, la anumite capitole, cum ar fi Educația, Sănătatea, Turismul, sumele planificate nu au fost consumate până la finalul anului, iar la execuție s-a ajuns a se consuma undeva la 80%, poate chiar 60% din bugetele acestor ministere.

Același lucru se va întâmpla și cu primăriile: degeaba le pun banii pe hârtie acum – până se aprobă bugetul, până se fac licitațiile pentru studiile de fezabilitate, proiectele tehnice, până licitează lucrările, până se dă drumul la executarea lucrărilor, și așa mai departe, probabil că până la finalul anului nu vor avea timp suficient să facă plata și să consume banii respectivi.

Normal că această situație ajută guverul PSD-ALDE, prin întârzierea efectuării plăților.

Nu e exclus ca ei să meargă premeditat pe această idee, că nu vor putea fi cheltuiți banii și executat bugetul, până la finalul anului.

În concluzie, este un buget fantasmagoric, al iluziilor și speranțelor, dar care nu are nicio legătură cu realitatea”, concluzionează deputatul liberal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *